1. Informatii Generale
2. Cauze
3. Angina pectorala
4. Infarctul miocardic

Informatii generale

Cardiopatia ischemica este o boala cronica care poate evolua clinic sub forma unor accese, asa cum se intampla in angina pectorala sau sub forma unor urgente majore ca in cazul infarctului miocardic.
Este rezultatul unui dezechilibru dintre nevoile de oxigen ale inimii si aportul de oxigen datorita unor tulburari de circulatie coronariana (vasele de sange care iriga muschiul inimii se ingusteaza iar sangele care ajunge la inima este insuficient – prin urmare inima nu are oxigenul necesar pentru a functiona normal).
Cardiopatia ischemica este o boala frecvent intalnita in randul populatiei, are o evolutie progresiva, poate duce la aparitia unor urgente foarte grave si reprezinta cea mai importanta cauza de deces prin boli cardiovasculare.

Cauze

-antecedente familiale ( debutul este inaintea varstei de 50 de ani)
-varsta
-sexul masculin
-dislipidemiile (cresterea LDL-colesterolului si scaderea HDL-colesterolului)
-hipertensiunea arteriala
-sedentarismul
-fumatul
-diabetul zaharat

Angina pectorala

Angina pectorala este o manifestare a cardiopatiei ischemice si apare in urma ingustarii vaselor de sange care alimenteaza inima.
Angina apare sub forma de durere in piept, cel mai frecvent in cursul unui efort fizic si este calmata de repaus. Mai poate apare dupa mese, la emotii sau la expunerea la frig. Pragul de aparitie a anginei este adesea mai scazut in cursul diminetii dar mai poate aparea noaptea in repaus.

Durerea este descrisa frecvent de pacient ca o senzatie de constrictie, strivire, arsura, presiune, sufocare, durere surda sau indigestie.
Durerea este perceputa in spatele sau in stanga sternului. Ea iradiaza cel mai adesea in umarul si partea superioara a bratului stang, migrand frecvent in jos,pe fata interna a bratului spre cot, antebrat, articulatia pumnului sau degetele patru si cinci. Uneori durerea poate fi resimtita initial in mandibula, ceafa, regiunea interscapulara.
Angina are o durata scurta si se remite complet. Administrarea sublinguala a nitroglicerinei scurteaza durata atacului. O durata de peste 30 de minute este neobisnuita si sugereaza dezvoltarea anginei instabile, infarctul miocardic sau un alt diagnostic.
Simptome
-cresterea semnificativa a tensiunii arteriale,desi poate aparea si hipotensiune
-ritm de galop
-suflu sistolic apical
-aritmii
Investigatii paraclinice
A.Investigatii de laborator
Nivelele serice ale lipidelor trebuie determinate la toti pacientii cu suspiciune de angina.Vor fi de asemenea investigate anemia si diabetul zaharat daca acestea sunt prezente
B.Electrocardiografia
EKG de repaus este normala la aproximativ un sfert din pacienti.
In cursul crizelor modificarea caracteristica este subdenivelarea segmentului ST
C.Electrocardiografia de efort
Testul de efort este cea mai utila metoda neinvaziva de evaluare. Ischemia absenta in repaus este detectata prin precipitarea durerii toracice tipice sau a subdenivelarii segmentului ST.
D.Ecocardiografia
E.Angiografia coronariana
Tratament
Tratamentul crizei anginoase
Nitroglicerina sublinguala este medicamentul de electie,ea actionand in aproximativ 1-2 minute. Imediat dupa debutul crizei,se plaseaza sublingual o tableta,care se poate repeta la interval de 3-5 minute.Este de asemenea disponibil un spray cu nitroglicerina,care permite o eliberare dozata, mai comod de utilizat. De asemenea nitroglicerina trebuie utilizata profilactic inaintea activitatilor care ar putea precipita angina. Durerea care nu raspunde dupa trei tablete de nitroglicerina sau care dureaza mai mult de 30 de minute poate reprezenta un infarct in evolutie caz in care se cere asistenta medicala.
Tratamentul preventiv
1.Nitratii(exemplu isosorbidul dinitrat)
2.Beta-blocantele
Previn angina prin reducerea necesarului miocardic de oxigen in cursul efortului si stresului. Se folosesc ca terapie de prima linie la majoritatea pacientilor cu angina cronica existand dovezi certe ca prelungesc viata la pacientii cu boala coronariana.
Dintre beta-blocante fac parte propranololul, metoprololul, atenololul, nebivolol etc.
Contraindicatiile majore sunt afectiunile bronhospastice (astmul bronsic, bronhopneumopatia cronica obstructiva), bradicardia, aritmiile si insuficienta cardiaca manifesta.
3.Blocantele canalelor de calciu
Previn angina prin reducerea necesarului miocardic de oxigen si prin vasodilatatie. Necesarul miocardic de oxigeneste scazut prin reducerea tensiunii arteriale, prin reducerea frecventei cardiace in repaus si la efort.
Diltiazemul si verapamilul sunt preferabili ca medicatie de prima linie deoarece produc intr-o mai mica masura tahicardie reflexa si au mai putine efecte secundare.
Nifedipina,amlodipina si nicardipina sunt de asemenea aprobate pentru utilizare in angina.
4.Antiagregantele plachetare de tipul aspirinei sunt utile pentru prevenirea trombozei coronariene. Se prescriu zilnic sau o data la doua zile doze mici de aspirina.

Infarctul miocardic

Este rezultatul reducerii fluxului sanguin (ischimie) catre muschiul inimii in  mod repetat, ceea ce provoaca moartea celulelor miocardice (necroza miocardica). Prin blocarea unor artere coronare (vase de sange care vascularizeaza inima) , oxigenul si substantele nutritive nu mai ajung la inima rezultand astfel moartea unei portiuni a muschiului inimii.
Dimensiunea si localizarea anatomica a infarctului determina evolutia acuta,complicatiile precoce si prognosticul pe termen lung.
Simptome
a.Durerea premonitorie
O treime din pacienti relateaza modificarile caracterei anginei,debut recent de angina tipica sau atipica sau senzatie de „indigestie„ neobisnuita resimtita la nivel toracic
b.Durerea din infarct
Spre deosebire de episoadele anginoase, majoritatea infarctelor apar in repaus, mai frecvent in primele ore ale diminetii. Ca localizare si iradiere, durerea este similara celei anginoase dar este mai severa si creste rapid sau progresiv catre intensitate maxima in cateva minute sau mai mult. Nitroglicerina are efect slab.
c.Simptome asociate
Pacientii pot prezenta transpiratii reci, au o stare de slabiciune, de neliniste si se misca in cautarea unei miscari antalgice.Bolnavul nu prefera sa stea intins si linistit.
Se pot asocia lesinul, dispneea, tusea, greata si varsaturile singure sau in orice combinatie.
Semne
Pacientii sunt de obicei anxiosi, adesea cu transpiratii abundente
Frecventa cardiaca poate varia de la rarirea la accelerarea ritmului cardiac.
Tensiunea arteriala poate fi crescuta in special la cei anterior hipertensivi sau scazuta la bolnavii cu soc.
Culoarea vinetie a pielii si temperatura scazuta indica un debit cardiac scazut
Investigatii paraclinice
1.Investigatii de laborator
-leucocitoza de 10000-20000/mm apare frecvent in ziua a 2-a si dispare in decurs de o saptamana
-enzimele cardiace-CK-MB sunt pozitive la 6 ore dupa debutul simptomelor
-troponina T si troponina I sunt mai specifice si raman crescute timp de 5-7 zile
postinfarct
2.Electrocardiograma
Majoritatea pacientilor cu infarct miocardic acut au modificari EKG, traseele normale fiind rare
3.Radiografia toracica
Poate arata semne de insuficienta cardiaca congestiva,dar adesea ele apar mai tarziu decat semnele clinice
4.Ecocardiografia
Evalueaza functia globala a ventricului stang, putand fi utila in diagnosticul si tratamentul infarctului.
Tratament
Terapia  profilactica consta in identificarea si modificarea factorilor de risc. Tratamentul hiperlipemiei (grasimea din sange) si incetarea fumatului previn repetarea infarctului. Se recomanda atingerea unui nivel de LDL-colesterol sub 100mg/dl.
Se recomanda controlul tensiunii arteriale, scaderea ponderala si exercitiile fizice.
Beta-blocantele amelioreaza ratele de supravietuire, in principal prin reducerea incidentei mortii subite la grupurile de pacienti cu risc mare.
Antiagregantele plachetare sunt utile – se recomanda aspirina in doze mici.
Terapia antiaritmica , alta decat cu beta-blocante, nu s-a dovedit eficienta , cu exceptia pacientilor cu aritmii simptomatice.

Sursa foto: liveimmensely.wordpress.com