Indicatii:
Boala depresiva.
Contraindicatii:
Manie, boli hepatice grave, epilepsie, prudenta mare in timpul sarcinii, alaptarea se intrerupe; prudenta la bolnavii cu infarct miocardic recent si bloc cardiac, la diabetici, in prezenta insuficientei hepatice sau renale; este necesara supravegherea bolnavilor cu glaucom cu unghi ingust sau cu adenom de prostata. In timpul tratamentului (mai ales la inceput) se vor evita conducerea autovehiculelor si alte operatiuni care presupun performante psihomotorii riguroase. Se evita bauturile alcoolice; nu este recomandabila asocierea cu deprimante centrale – barbiturice etc. (potentarea efectului deprimant) si clonidina (impiedica efectul antihipertensiv); nu se asociaza cu IMAO (risc toxic mare); in cazul asocierii cu fenitoina sau cu anticoagulante cumarinice se va controla doza acestora.
Administrare:
Oral, 30-40 mg/zi, cateva zile, apoi se creste pana la doza utila – obisnuit 30-60 mg/zi in depresiile usoare moderate, 60-90 mg/zi in depresiile moderate-severe; se administreaza in priza unica, seara la culcare, sau fractionat.
Actiune:
Antidepresiv tetraciclic cu efect intens si relativ rapid (se poate instala in cateva zile); are si proprietati anxiolitice.
Compozitie:
Drajeuri continand mianserina hidrocl. 10 mg sau 30 mg
Reactii adverse:
Frecvent somnolenta (mai ales in primele zile de tratament); rareori deprimare medulara (granulocitopenie, chiar agranulocitoza – se recomanda controlul lunar al sangelui in primele 3 luni de tratament), cresterea enzimelor hepatice, icter, ginecomastie, galactoree, ameteli, hipotensiune posturala, poliartropatii, sudoratie, tremor, eruptii cutanate; poate exacerba manifestarile psihotice (manie, delir paranoid), poate declansa simptome hipomaniacale in psihozele afective bipolare, poate creste riscul suicidar la depresivi; in general este mai bine suportat ca antidepresivele triciclice clasice, nu provoaca practic fenomene atropinice si fenomene cardiotoxice.
