Dislipidemia reprezintă creșterea grăsimilor (mai ales colesterolul și trigliceride) în sânge. Acestea se depun pe vasele de sânge din tot organismul, ducând în timp la “înfundarea” acestora. Astfel, netratate la timp, cresc semnificativ riscul de apariție a bolilor coronariene (angina pectorală, infarct miocardic), cerebrovasculare (accident vascular cerebral) și ale vaselor periferice (arteriopatia membrelor inferioare). Depistarea precoce a unei dislipidemii este importantă pentru a preveni bolile cardiovasculare.
Colesterolul are două surse:
Internă – ficatul sintetizează cea mai mare parte a colesterolului ( ~75%)
Externă – direct din alimentele care conțin colesterol (~25%)
Colesterolul bun vs Colesterolul rău:
Colesterolul este transportat de sânge sub mai multe forme:
LDL – colesterolul rău – transportă colesterolul de la ficat către țesuturi, iar atunci când este crescut se va depune pe vasele de sânge.
HDL – colesterolul bun – transportă colesterolul din diverse părți ale organismului înapoi la ficat, ceea ce duce la înlăturarea grasimilor din organism și la protejarea vaselor de sânge.
Cu cât nivelul HDL este mai mic, cu atât este mai mare riscul de boală cardiovasculară!
Trigliceridele provin din alimentație și sunt prezente în toare grăsimile consummate. Ele sunt, de asemenea, produse de organismal dumneavoastra din zahăr si alcool. O creștere a trigliceridelor se mai observă atunci când există o predispoziție pentru diabet. Organismul uman are nevoie de energie pentru a funcționa, trigliceridele constituind rezerva de energie. Ele sunt stocate în celulele grase din diferite părți ale corpului.
Cum se pot trata?
meținerea sau atingerea greutății normale;
dieta săracă în grăsimi;
evitarea sedentarismului, ceea ce implică creșterea timpului alocat efortului fizic;
tratament medicamentos.
renunțarea la fumat
Alimente recomandate:
- lapte și produse lactate: lapte, iaurt, sana cu grăsime sub 2%, brânză proaspătă de vaci, urdă și caș de vacă;
- carnea: carnea de pui sau curcan fără piele, carne de vită slabă, preparate la grătar, la cuptor sau rasol;
- ouă: 2-3 pe săptămână, luându-le in calcul și pe cele din preparate; se consumă fierte in coajă sau ochiuri românești.
- pește slab: știucă, șalău, crap sălbatic; peștele oceanic este permis doar de 2-3 ori pe săptămână, preparat la grătar sau la cuptor;
- legume, fructe, făinoase, orez, ulei in cantitățile recomandate de medic.
Alimente de evitat:
- laptele integral, chefirul, brânzeturile grase: telemeaua de oaie, capră, bivoliță, cașcavalul, brânza topită, brânza de burduf, untul, smântâna, frișca;
- carnea grasă: carnea de porc, rață, gâscă; organele (ficatul e permis o data pe lună, creierul interzis), mezelurile, slănina;
- peștele gras, icrele;
- maioneză;
- margarină (contine grăsimi “rele”)
- produse de cofetărie sau de patiserie.
- produsele fast-food, chipsuri.
Recomandări pentru pacienții cu dislipidemie:
- consumați fructe și legume la toate mesele
- înlocuiți grăsimile „rele” din alimentație cu grăsimile „bune”
- consumați cereale integrale
- alegeți carnea slabă și peștele
- optați pentru alimentele preparate la abur, grătar sau fierte
- puteți consuma cantități rezonabile de nuci și semințe
- reduceți consumul de zahăr
- reduceți cantitatea de carbohidrați din alimente (făinoase, dulciuri), mai ales dacă trigliceridele sunt crescute
- reduceți cantitatea de alcool
- încercați să reduceți greutatea corporală dacă este nevoie și preveniți obezitatea
- efortul fizic: se recomanda 30 de minute de mers pe jos, de 5 ori pe saptamana
- renunțați la fumat
- mergeți periodic la medicul de familie pentru a va aprecia riscul cardiovascular și pentru un control medical
Sursa foto: www.thischangedmypractice.com