Piciorul atletului ( Tinea pedis) este o infectie fungica frecvent intalnita. Infectia se transmite de la o persoana la alta de obicei la dusurile si baile folosite in comun, la piscina sau in alte medii umede. Aceasta infectie denumita si „ciuperca piciorului” sau „micoza piciorului” este cauzata de Tricophyton rubrum, Trichophyton mentagrophytes interdigitale si Epidermophyton floccosum, acesti fungi (ciupercute) se dezvolta de obicei in zonele umede dintre degetele de la picioare.
Factorii favorizanţi generali implicati in aparitia acestei micoze sunt afectiuni precum: diabetul zaharat, afecţiuni hepatice, renale, hemopatii (boli de sange), SIDA şi locali căldură, umiditate, soluţii de continuitate, dermatoze preexistente etc.
Exista trei forme in care se poate manifesta infectia fungica cu ” piciorul atletului „:
1. Forma intertriginoasă (in pliuri) – in care este afectat piciorul, la nivelul spaţiilor dintre degetele III şi IV unde de obicei umiditate crescută de la acest nivel favorizeaza dezvoltarea fungilor. In fundul pliului de obicei se observă macerarea tegumentelor, iar după detaşarea acestora rămâne o leziune zemuindă cu fisuri ale tegumentului. Leziunile sunt insoțite de mâncărime.
2. Forma dishidrozică: plăci eritematoase (de culoare roșie) bine delimitate, acoperite de vezicule – bășicute cu lichid, care se observă în special la periferia plăcilor și care se transformă în pustule – vezicule cu puroi in cazul în care se suprainfectează. Leziunile sunt localizate pe părţile laterale ale degetelor, scobitura plantară, partea dorsală a degetelor şi piciorului și se poate asocia senzație de mâncărime.
3. Forma hiperkeratozică ( ingrosarea stratului cornos al pielii): localizare mai ales la nivelul tălpii. Leziuni cu aspect eritemato-scuamos – leziuni rosiatice insotite de scuame groase, uscate, greu de îndepărtat.
Complicaţiile micozei piciorului sunt reprezentate de:
– piodermite – suprainfectarea bacteriana
– eczematizare – din cauza leziunilor de grataj (scărpinat)
– lichenificare – îngroșarea exagerată a pielii.
Diagnosticul de laborator în afecțiunile micotice se face pe baza urmatoarelor investigații de laborator:
microscopie optică (examen direct al scuamelor/ lichidului din vezicule) care evidenţiază filamente miceliene si stabileste prezenta infectiei fungice
cultura pe mediul Sabouraud: precizează genul şi specia dermatofitului
Masuri pentru prevenirea infectiei:
- Tratamentul trebuie sa fie corect si complet pentru a preveni recidivele. Netratata corespunzator, infectia micotica poate persista ani de zile si se poate extinde la pielea din jur si la unghii determinand onicomicoza. Uneori infectia persista, chiar daca simptomele au disparut. Medicii dermatologi recomanda ca tratamentul antimicotic topic sa fie aplicat inclusiv la nivelul pielii sanatoase din jurul zonei afectate cu o arie de aproximativ 2 cm2.
- Dezinfecţia lenjeriei, îmbrăcămintei şi încălţămintei prin formolizare, fierbere şi călcare, spray, balsam de rufe sau pulberi antimicotice. Igiena este extrem de importanta: astfel trebuie avuta in vedere pe langa curatarea cu agenti antimicotici a lenjeriei, prosoapelor si a cazilor de baie si a cabinelor de dus.
- Evitarea folosirii în comun sau imprumutarea unor obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte
- Controlul hiperhidrozei (transpiratiei abundente) piciorului, fenomen prin care se intretine un mediu umed. Pentru succesul terapeutic si preventia reaparitiei este obligatorie dezinfectarea incaltamintei cu spray-uri antimicotice ( recomandabil timp de 6 luni din momentul in care se instituie tratamentul). – Spray athlete’s foot antimicotic – Scholl, Lamisil Spray.
- Trebuie evitată îmbrăcămintea şi încălţămintea sintetica. Se recomandă purtarea incăltamintei aerisite și lejere, precum și alternarea perechilor de pantofi.
- Atunci cand frecventați spații precum piscinele, salile de sport sau cabinetele de cosmetica este recomandata utilizarea șlapilor și a sandalelor sport.
- Trebuie evitate activitatile care presupun statul cu picioarele in apa, timp indelungat.
Tratament topic (esenţial) pentru ” piciorul atletului „:
antimicotice clasice: alcool iodat 1%, unguente cu acid salicilic şi acid benzoic (unguent Dubreuilh, unguent Whitefield),
coloranţi (albastru de metilen 1%, violet de genţiană 1%, eozină 2%, verde şi violet de metil 1%), fenosept;
compuşi imidazolici: ketoconazol, econazol, isoconazol, oxiconazol;
compuşi triazolici: terconazol;
alilamine: naftifină, terbinafină; amorolfină; ciclopiroxolamină etc
durata tratamentului este stabilita de catre medicul dermatolog si poate fi de câteva săptămâni funcţie de tipul clinic al micozei și de severitatea leziunilor.
Tratamentul general este recomandat de obicei în cazurile severe, extinse, ce nu răspund la medicaţia topică ( Tinea pedis hiperkeratozică) și este pe baza de griseofulvină, ketoconazol, fluconazol, terbinafină cu administrare orala. Durata tratamentului este de minim 5 – 6 săptămâni.
Sursa foto: www.webmd.com
