Substanta activa: abacavirum
Producator: Glaxo Wellcome

Indicatii:

Ziagen este indicat in terapia combinata antiretrovirala pentru tratamentul adultilor infectati cu Virusul Imunodeficientei Umane (HIV). Demonstrarea beneficiului Ziagen se bazeaza in principal pe rezultatele studiilor efectuate pe pacienti fara tratament anterior, in combinatie cu lamivudina si zidovudina (vezi Proprietati farmacodinamice).

Contraindicatii:

Ziagen este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate cunoscuta la abacavir sau la oricare dintre excipientii solutiei orale de Ziagen. Ziagen este contraindicat la pacientii cu disfunctie hepatica severa.

Administrare:

Ziagen trebuie prescris de catre un medic specializat in tratamentul infectiei cu HIV. Doza recomandata de Ziagen la adulti este de 15 ml (300 mg) de doua ori pe zi. Ziagen poate fi administrat in timpul sau in afara meselor. Ziagen este de asemenea disponibil si sub forma de tablete. Afectiuni renale: Nu este necesara adaptarea dozei de Ziagen la pacientii cu disfunctii renale. Oricum, Ziagen trebuie evitat la pacientii cu afectiuni renale in stadiul terminal (vezi Proprietati farmacocinetice). Afectiuni hepatice: Abacavir este metabolizat in principal la nivel hepatic. Nu este necesara ajustarea dozei de Ziagen la pacientii cu disfunctie hepatica usoara. Nu exista date disponibile in cazul administrarii la pacienti cu disfunctie hepatica moderata, astfel incat administrarea Ziagen trebuie evitata. Ziagen este contraindicat la pacientii cu disfunctie hepatica severa. Varstnici: Nu sunt disponibile date farmacocinetice pentru persoanele peste 65 ani.

Compozitie:

Solutia orala contine 20 mg/ml abacavir sub forma de abacavir sulfat. Solutia orala este transparenta pana la galben opalescent, solutie apoasa cu aroma de capsuni si banane.

Precautii:

Reactii de hipersensibilitate: In studiile clinice, aproximativ 3% din subiectii care primesc abacavir dezvolta o reactie de hipersensibilitate; unele dintre aceste cazuri au reprezentat o amenintare asupra vietii cu rezultate fatale in ciuda luarii masurilor de precautie. Reactiile de hipersensibilitate sunt caracterizate prin aparitia de simptome ce indica implicarea organelor si sistemelor. Aproape in toate reactiile de hipersensibilitate sunt prezente febra si/sau rash, ca parte a sindromului. Alte semne sau simptome ale reactiilor de hipersensibilitate observate frecvent includ simptome gastrointestinale, cum ar fi greata, varsaturi, diaree sau durere abdominala, letargie si indispozitie (vezi Reactii adverse). Simptomele reactiilor de hipersensibilitate apar de obicei in primele 6 saptamani de tratament cu abacavir, desi aceste reactii pot aparea oricand in timpul tratamentului. Pacientii trebuie monitorizati, mai ales in timpul primelor 2 luni de tratament cu abacavir, si consultati la fiecare doua saptamani. Este necesara o atentie speciala in cazul pacientilor care incep simultan tratamentul cu Ziagen si cu alte medicamente cunoscute sa induca toxicitatea tegumentului (cum ar fi inhibitorii de revers transcriptaza non nucleozidici). Aceasta datorita faptului ca ar putea fi dificil de diferentiat rash-ul indus de aceste medicamente si cel produs prin reactiile de hipersensibilitate la abacavir. Pacientii diagnosticati cu reactii de hipersensibilitate in timpul terapiei trebuie sa intrerupa tratamentul imediat. Ziagen nu trebuie niciodata readministrat pacientilor care au intrerupt tratamentul datorita reactiilor de hipersensibilitate. Reinceperea tratamentului cu Ziagen dupa aparitia reactiilor de hipersensibilitate determina reaparitia prompta a simptomelor in cateva ore. Aceasta recurenta este de obicei mai severa decat cea initiala, si poate include hipotensiune grava si exitus. Medicii care prescriu Ziagen trebuie sa se asigure ca pacientii sunt informati corespunzator asupra reactiilor de hipersensibilitate: Pacientii trebuie avertizati asupra posibilitatii reactiilor de hipersensibilitate la abacavir care pot reprezenta o amenintare asupra vietii sau chiar decesul. Pacientii trebuie sfatuiti asupra importantei administrarii regulate a Ziagen. Pacientii care prezinta semne sau simptome posibil legate de o reactie de hipersensibilitate trebuie sa-si contacteze medicul imediat. Fiecarui pacient trebuie sa i se reaminteasca sa citeasca prospectul inclus in cutia de Ziagen. Este de asemenea inclus in cutie un avertisment. Acestora trebuie sa li se reaminteasca importanta purtarii avertismentului tot timpul. Pentru a evita readministrarea Ziagen, pacientii care au prezentat reactii de hipersensibilitate trebuie sa returneze restul tabletelor sau solutie orala de Ziagen la farmacie. A fost observata aparitia acidozei lactice (in absenta hipoxemiei), uneori fatala, de obicei asociata cu hepato-megalie severa si steatoza hepatica, in cazul utilizarii analogilor nucleozidici. Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie intrerupt in cazul cresterii rapide a nivelului aminotransferazei, hepatomegaliei progresive sau acidozei metabolice/lactice de etiologie necunoscuta. Simptomele digestive benigne, cum ar fi greata, varsaturi si dureri abdominale, pot indica aparitia unei acidoze lactice. Atentie la administrarea analogilor nucleozidici la orice pacient (in special femei obeze) cu hepatomegalie, hepatita sau cu alti factori de risc pentru boli hepatice. Acesti pacienti trebuie urmariti cu atentie. Nu exista date suficiente pentru a recomanda Ziagen la copii. In cazul acestora, reactiile de hipersensibilitate sunt dificil de identificat. Nu sunt disponibile date pentru a sustine administrarea Ziagen la pacientii cu disfunctie hepatica moderata, astfel incat utilizarea Ziagen trebuie evitata. Ziagen nu trebuie administrat la pacienti cu boli renale in stadiul terminal (vezi Proprietati farmacocinetice). Ziagen solutie orala contine 340 mg/ml sorbitol. Cand se administreaza conform prescrierii, fiecare doza de 15 ml contine aproximativ 5 g sorbitol. Acest produs nu este indicat pacientilor cu intoleranta ereditara la fructoza. Sorbitolul poate determina indigestie si diaree. Pacientii care primesc Ziagen sau alt tratament antiretroviral pot dezvolta infectii cu germeni oportunisti sau alte complicatii ale infectiei cu HIV. De aceea, pacientii trebuie sa ramana sub observatia unor medici experimentati in tratamentul acestor afectiuni asociate infectiei cu HIV. Pacientii trebuie avertizati ca tratamentul curent antiretroviral, incluzand Ziagen, nu previne riscul transmiterii HIV la alte persoane prin contact sexual sau contaminare sanguina. Astfel, trebuie luate masurile corespunzatoare de protectie.
Sarcina si alaptare: Sarcina: Nu a fost stabilita siguranta utilizarii abacavir in timpul sarcinii. La animale s-a aratat ca are loc transferul placentar al abacavir si/sau al metabolitilor sai. Toxicitatea in dezvoltarea embriofetala are loc la sobolani, dar nu si la iepuri. Acestea includ scaderea in greutate a fatului, edem si o crestere a variatiilor/ malformatiilor scheletice, moarte intrauterina in primele luni. Ziagen nu este recomandat femeilor gravide. Alaptare: Abacavir si metabolitii sai sunt secretati in laptele sobolanilor. Se presupune ca acestea vor fi secretate si in laptele uman, desi nu a fost confirmat. Nu exista date despre siguranta administrarii abacavir la copii cu varsta sub 3 luni. Este astfel recomandat ca mamele sa nu alapteze copiii in timpul tratamentului cu abacavir. In plus, este recomandat ca, atunci cand este posibil, femeile infectate cu HIV sa nu alapteze copiii pentru a evita transmiterea HIV.

Efecte asupra capacitatii de a conduce si de a manipula utilaje: Nu s-au efectuat studii asupra acestor efecte.

Reactii adverse:

Pentru majoritatea efectelor adverse, nu este clar daca acestea sunt asociate cu Ziagen, cu gama larga de medicamente utilizate in controlul infectiei cu HIV sau sunt rezultatul procesului patologic. Urmatoarele reactii adverse apar la mai mult de 10% din pacienti si pot fi asociate administrarii Ziagen: greata, varsaturi, letargie si fatigabilitate. Alte reactii adverse aparute frecvent sunt febra, dureri de cap, diaree si anorexie. In general, reactiile adverse sunt trecatoare si nu limiteaza tratamentul. Majoritatea sunt usoare sau moderate in severitate. In studiile clinice controlate, modificarile datelor de laborator asociate cu Ziagen sunt rare, fara diferente in incidenta intre pacientii tratati cu Ziagen si grupul de control. Cazurile de acidoza lactica, uneori fatala, de obicei asociate cu hepatomegalie severa si steatoza hepatica, au fost observate in cazul utilizarii analogilor nucleozidici. Hipersensibilitate: in studiile clinice, aproximativ 3% din subiectii care primesc abacavir dezvolta o reactie de hipersensibilitate; unele dintre aceste cazuri au reprezentat o amenintare asupra vietii cu rezultate fatale in ciuda luarii masurilor de precautie. Reactiile de hipersensibilitate sunt caracterizate prin aparitia de simptome ce indica implicarea organelor si sistemelor. Aproape in toate reactiile de hipersensibilitate sunt prezente febra si/sau rash (de obicei macropapule sau urticarie), ca parte a sindromului. Alte semne sau simptome includ simptome gastrointestinale (greata, varsaturi, diaree si durere abdominala), letargie si indispozitie. Reactiile de hipersensibilitate au aparut fara rash sau febra. Alte semne si simptome pot include simptome respiratorii (tuse dispneica, scurtarea respiratiei), simptome musculo-scheletice (mialgii, artralgii), dureri de cap, parestezii si edem. La examenul fizic poate aparea limfadenopatie si, rar, leziuni ale membranelor mucoaselor (conjunctivita si ulceratii ale mucoasei bucale) si hipotensiune. Modificarile datelor de laborator care pot insoti hipersensibilitatea la abacavir includ cresterea testelor functionale hepatice, creatinfosfokinazei, creatininei si limfopenie. Au fost observate insuficienta renala si anafilaxie in asociere cu reactiile de hipersensibilitate. S-a crezut initial ca unii pacienti cu reactii de hipersensibilitate au o infectie virala, cum ar fi sindromul flu-like, gastroenterita sau sindrom respirator si, de aceea, pacientii cu aceste sindroame trebuie monitorizati indeaproape. Simptomele reactiilor de hipersensibilitate apar de obicei in primele 6 saptamani (in medie dupa 11 zile) de tratament cu abacavir, desi aceste reactii pot aparea oricand in timpul tratamentului. Pacientii trebuie monitorizati, mai ales in timpul primelor doua luni de tratament cu abacavir, si consultati la fiecare doua saptamani. Factorii de risc care pot prevedea aparitia sau gravitatea hipersensibilitatii la abacavir nu au fost identificati. Oricum, este probabil ca terapia intermitenta sa creasca riscul dezvoltarii sensibilizarii si astfel, aparitia reactiilor de hipersensibilitate semnificative din punct de vedere clinic. In consecinta, pacientii trebuie sfatuiti asupra importantei administrarii regulate a Ziagen. Simptomele legate de reactiile de hipersensibilitate se agraveaza in cazul continuarii tratamentului, si se rezolva odata cu intreruperea tratamentului. Reinceperea tratamentului cu Ziagen dupa aparitia reactiilor de hipersensibilitate determina reaparitia prompta a simptomelor in cateva ore. Aceasta recurenta este de obicei mai severa decat cea initiala, si poate include hipotensiune grava si exitus. Pacientii care dezvolta reactii de hipersensibilitate trebuie sa intrerupa tratamentul si nu trebuie sa-l mai urmeze niciodata. Fiecare pacient trebuie avertizat asupra reactiilor de hipersensibilitate la abacavir (vezi Precautii speciale pentru utilizare).