SCLERÓZA1 s. f. 1. induratie a tesuturilor, in special a celui conjunctiv; sclerom. ♦ ~ in placi = boala prin leziuni cu multiple focare de demielinizare, diseminate in sistemul nervos central, putand antrena tulburari neurologice diverse. 2. (fig.) stare a ceea ce nu mai este capabil de evolutie, de adaptare, a ceea ce si-a pierdut orice suplete. (< fr. sclérose)
SCLERÓZA, scleroze, s. f. Boala care se manifesta prin modificarea structurii normale a unui organ sau a unui tesut, din cauza proliferarii tesutului conjunctiv pe care il contine. – Din fr. sclérose.