MIOPIE, miopii, s. f. Defect al vederii, care se mani­festa prin imposibilitatea de a distinge obiectele situate la departare, datorita faptului ca imaginea se formeaza inaintea retinei. Cu toata miopia, recunoscu indata, in perete, tabloul. C. PETRESCU, I. 215. ♦ Fig. Incapa­citate de a vedea ansamblul lucrurilor, lipsa de perspec­tiva; marginire.
MIOPIE, miopii, s. f. Defect al vederii care se manifesta prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanta mai mare; miopism. ♦ Fig. Incapacitate de a vedea lucrurile in toata complexitatea lor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopie.