epilepsíe (epilepsíi), s. f. – Boala a sistemului nervos, caracterizata prin crize convulsive intermitente. Gr. ἐπιληψία (sec. XVIII, Cf. Gáldi 181), si modern din fr. épilepsie.Der. epileptic, adj.
EPILEPSIE, epilepsii, s. f. Boala a sistemului nervos, caracterizata prin crize convulsive intermitente, insotite de pierderea cunostintei, de halucinatii si de alte tulburari psihice; pedepsie, boala copiilor, duca-se-pe-pustii. – Din fr. épilepsie, lat. epilepsia.