abcés s.n. (med.) Colectie circumscrisa de puroi aparuta in urma dezintegrarii tesuturilor (necroza tisulara) sub actiunea unor agenti microbieni sau parazitari. ◊ Abces cald (sau acut) = abces insotit de durere cu caracter pulsatil si febra. Abces rece = abces cu evolutie indelungata, caracterizat de absenta inflamatiei. Abces urinos = abces produs prin infiltratia urinei in tesutul celular. • pl. -e / <fr. abcès; cf. lat. absscessus „furuncul“. (DEXI – „Dictionar explicativ ilustrat al limbii romane“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)
ABCES, abcese, s. n. Colectare de puroi, bine delimitata de tesuturile din jur, formata in urma dezintegrarii tesuturilor, de obicei sub actiunea unor agenti microbieni sau parazitari. – Din fr. abcès.