Melanomul – Cancerul de piele

Cum se manifesta melanomul
  1. Informatii Generale
  2. Cauze
  3. Simptome
  4. Tratament

 

Informatii generale

Melanomul – este o tumoră a sistemului pigmentar (cea mai gravă forma de cancer de piele), cu metastaze rapide limfatice şi sangvine si cu un prognostic sever. Acest tip de tumora este considerat a fi cea mai agresivă tumoră cutanată si cu cea mai mare rată a mortalităţii. Conform statisticilor vârstă medie in momentul diagnosticarii este de 45 de ani, insa există o tendinta de scadere a acestei varste din cauza modificarii conditiilor climaterice si a poluarii marilor orase. Melanomul este intalnit inclusiv in randul copiilor şi a adolescenţilor.
Melanomul poate sa apara oriunde la nivelul pielii sau mucoaselor (orala, gastro-intestinala, nazala, conjunctivala, genitala) la nivelul pielii integră, fara leziuni sau pe o leziune preexitenta precul un nev, o melanoza precanceroasă Dubreuilh sau un nev albastru.

Cauze

Factorii considerati a fi favorizanţi in aparitia acestei tumori sunt traumatismele, radiaţiile solare si cresterea estrogenului in timul sarcinii (hiperestrogenemie).
Factorii implicati in aparitia tumorilor cutanate sunt: genetici, imunologici – imunodepresia este o condiţie ce favorizează dezvoltarea neoplaziilor cutanate (infecţiile HIV, tulburări metabolice, afecţiuni virale – virusul HPV – are mare potenţial oncogen) si cei extrinseci (radiaţiile ultraviolete ) au o acţiune carcinogenă, ele acţionează prin efect cumulativ, datorat expunerilor excesive la lumina solară sau artificială (solar). Riscul este crescut de a dezvoltarea tumori cutanate pentru persoanele cu fototip cutanat tip I şi care locuiesc în zone geografice însorite. Incident la nivel modial este in crestere, melanomul fiind responsabil de 77% din decesele prin cancer in Australia si Noua Zeelanda.

Factorii de risc ce ţin de pacient:
fototipul cutanat – incidenţa de 10x mai mare la albi faţă de negri
fototipul cutanat tip I – părul blond, roscat, ochii albaştri, pielea deschisa la culoare
sexul feminin – melanomul survinde de doua ori mai frecvent la femei si se agraveaza in timpul sarcinii
apariţia de efelide (pistrui) numeroase după expunerea la soare
expunerea repetata la radiatiile solare a persoanelor predispuse sau arsuri solare severe în copilărie
persoane cu > 100 de nevi (alunite) comuni, cu nevi atipici sau cu nevi congenitali
factorii genetici – istoric personal sau familial de melanom
unele mutaţii genetice
afecţiuni precum xeroderma pigmentosum
stări de imunosupresie – discutabil

Factorii de mediu:
factorul de risc major – expunerea la radiaţii ultraviolete (UV) : ocupaţională / recreaţională, intermitentă / cronică, în copilărie / la adult
grosimea stratului de ozon care filtrează radiaţiile UV solare
nivelul socio-economic ridicat – prin expunerea recreaţională la UV (mare, munte, solar etc.)

Simptome

Semnele alarmante sunt creşterea in dimensiune, ulcerarea sau sângerarea unor leziunilor preexistente (nev – alunite).
Forme clinice intalnite in practica medicala:

  • melanom nodular (15-30% din totalul melanoamelor): nodul rotund, pigmentat – brun negricios, sesil/ pediculat, cu suprafaţa netedă, friabil care ulcerează rapid şi sângerează spontan. Este mai frecvent la sexul masculin si apare la nivelul capului, gatului si trunchiului.
  • melanomul malign cu extensie în suprafaţă (70% din totalul melanoamelor): leziune neomogena (neuniform colorata) sub forma unei pete pigmentate – arii brune, negre, rosii, albastre, cu limite nete şi contur neregulat. In timp, centrul leziunii proemină, apar noduli cu tendita de ulcerare. Aceasta forma de melanom se intalneste mai frecvent la femei, la nivelul membrelor inferioare.
  • alte forme: melanom malign acromic (nodul roz/ culoarea pielii, care burjonează şi se erodează), melanom malign subunghial (mugure cărnos distruge lama unghială), melanom malign dezvoltat pe melanoza precanceroasă Dubreuilh (placard neuniform pigmentat brun negricios, margini neregulate, cu noduli infiltrati)
  • la nivelul cavitatii orale: melanomul survine rar si se localizeaza pe limba, buze, gingii, palat (cerul gurii). Fiind asimptomatic, 50% din pacientii diagnosticati cu melanom al cavitatii orale au deja metastaze regionale si la distanta.

Diagnosticul melanomului se poate stabili cu ajutorul dermatoscopiei, o investigatie de mare valoare în diagnosticul clinic precoce al melanomului. Cu ajutorul dermatoscopului se observă structuri şi semne care nu se văd cu ochiul liber, în plus exista posibilitatea ca imaginile sa fie stocate, fotografiate si astfel leziunile cutanate pot fi urmărite in evolutie. Există anumiti algoritmi care combină diverse criterii dermatoscopice astfel incat sa se stabileasca diagnosticul.
Histologia reprezinta standardul de aur în diagnosticul melanomului si presupune examenul anatomo-patologic al leziunii excizate. Examenul histopatologic evidentiaza o proliferare a melanocitelor (celulele cu pigment ale pielii).

Tratament

Tratamentul presupune excizia chirurgicală largă, cu marja de siguranta de cel putin 2 cm pentru o tumora mai mare de 4 mm. Ablaţia tumorii se face concomitent cu ganglionii limfatici invadati de tumora. Chirurgia vindecă majoritatea pacienţilor cu melanoame incipiente, dar eficienţa ei scade odată cu avansarea bolii. Radioterapia necesita doze mari si un timp indelungat de tratament, fiind insa recomandata in faza postoperatorie. Tratamentul imunologic presupune administrare de doze crescute de IFN α2b (Intron A) constituie singura terapie adjuvanta pentru melanomul excizat chirurgical, dar cu risc inalt de recurenţă (tumoră primară > 4 mm grosime, melanom cu metastaze in ganglionii limfatici regionali – stadiul III.) Imunoterapia creşte intervalul de timp fără boală, dar şi intervalul total de supravieţuire a bolnavului cu melanom. Vaccinurile reprezinta o alternativa de tratament mai ales in stadiile III sau IV. Chimioterapia insa rar are un efect curativ, avand un rol paleativ la 25 % din pacienţii cu melanom stadiul IV. Se folosesc chimioterapice precum Vinblastina, Cisplatin, Dimetiltriazenoimidazol – DTIC.
In cazul melanomului riscul este foarte crescut de recurenţe locale, regionale sau la distanţă din aceasta cauza pacientul este sfatuit ca lunar sa isi autoexamineze tegumentul şi ganglionii limfatici. Familia pacientului este de asemenea educată să observe eventuale modificări. Este obligatoriu sa se efectueze un control medical la interval de 6 luni timp de 2 ani, apoi anual pentru tot restul vieţii. Controalele pot fi mai frecvente pentru cei cu factori de risc precum nevii atipici sau un istoric familial incarcat de tumori cutanate.
Desi cunoştinţele populaţiei legate de expunerea de soare si riscul de a dezvolta tumori maligne de piele precum melanomul sunt vaste totuşi comportamentul este deficitar, iar marea majoritate a persoanelor atunci cand se expun la soare de cele mai multe ori sunt dispuse să rişte si nu folosesc creme cu fotoprotectie. Medicii dermatologici insista asupra expunerii corecte la soare – moderată şi cu protecţie, şi în plus – cunoaşterea leziunilor de pe propriul corp prin autoexaminarea periodică a alunitelor.

 

Sursa foto:  www.healthgrades.com



loading...