Cancerul de colon

Tipuri de cancer de colon
  1. Informatii Generale
  2. Cauze
  3. Tipuri de cancer de colon

 

Informatii generale

Cancerul de colon este o afecţiune tumorală a intestinului gros. Incidenta acestei afectiuni neoplazice este variabila in functie de zona geografica, profil socio-economic si obiceiurile alimentare. La nivel global reprezinta a 3-a cauza de deces dupa cancerul pulmonar si gastric, la concurenta cu cancerul mamar. In conditiile in care este decoperit intr-un stadiu precoce atunci este unul din cancerele curabile. Din acest motiv diagnosticul prin screening are o importanta majora. Varsta de aparitie este de obicei peste 40-45 de ani, cu o usoara predominanta a sexului masculin. Prevalenţa este estimată la 25/100.000 locuitori.
Incidenţa cancerului de colon stâng este superioară celui de colon drept, peste 50% din cancere au o localizare sigmoidian. Incidenta este mai crescuta  in tarile dezvoltate, in randul populatiei favorizate din punct de vedere socio-economic, din mediul urban. Incidenta cancerului la japonezi este redusa, dar cea a japonezilor imigranti din SUA este egala cu cea a americanilor. In Japonia s-a constatat o crestere a incidentei cancerului de colon prin occidentalizarea alimentatiei.

Cauze

A. Factori alimentari implicati in aparitia cancerului de colon
– consumul crescut de grăsimi animale şi de colesterol predispune la cancere, în special la nivelul colonului descendent şi sigmoid. Dieta bogata in grasimi determina creşterea sintezei hepatice de colesterol şi de acizi biliari care favorizeaza dezvoltarea unei flore bacteriene intestinale ale carei microorganisme pot degrada sarurile biliare in metaboliţi toxici cancerigeni – substanţe cu acţiune favorizantă în apariţia cancerelor
– consumul redus de fibre vegetale: Ingredientele active ale fibrelor vegetale ( indolii) inhiba activitatea substantelor carcinogene. Fibrele au un rol protector prin creşterea volumului materiilor fecale şi prin accelerarea tranzitului, cu reducerea timpului de expunere al mucoasei colice la potenţialii agenti cancerigeni. Celuloza din vegetale scade concentraţia bacteriilor ce produc enzime cu rol în carcinogeneză. Unele fibre leagă compuşii carcinogenetici si favorizeaza eliminarea lor, altele insa contribuie la scăderea pH intraluminal (rol protectiv) prin fermentarea lor de către flora bacteriană.
– consumul exagerat de carbohidrati si alcool
– dieta saraca in potasiu (K)
– deficienta in seleniu
– lipsa de vitamin A, C, E
– berea a fost incriminată ca factor predispozant.
– tabagismul
– lipsa de calciu duce la descuamarea mucoasei intestinale si la aparitia modificarilor neoplazice. Calciul leagă acizii graşi şi acizii biliari formând compuşi intraluminali insolubili.
B. Patologia colică favorizantă
– polipul adenomatos – este considerat ca stare precanceroasă.
– rectocolita ulcero-hemoragică: pacienţii prezintă un risc de 15 ori mai mare în comparaţie cu populaţia generala. Riscul este proporţional cu vechimea bolii, debutul este de obicei dupa 10-15 ani de boala.
– chirurgia gastrica – rezectii chirurgicale ale stomacului
– iradierea
– boala Crohn – riscul este mai scazut decat in rectocolita ulcero-hemoragica, insa prezintă risc de malignizare după 8 ani de evoluţie.
– antecedentele de cancer colic: risc de 3 ori mai mare în primii 4 ani
– anastomozele ureterosigmoidiene – de obicei formatiunie tumorale apar după 15 – 30 ani de la intervenţie, cancerul este localizate spre partea distală a ureterului, acolo unde mucoasa colică este expusă la urină şi la materii fecale.

C. Factori genetici – exista anumite forme de polipoze colice familiale, care sunt afecţiuni ereditare cu transmitere autosomal dominantă, in care se produc mutaţii în gena “A.P.C.” gena adenomatozei polipozei colonice, situată pe braţul lung al cromozomului 5. Aceasta gena este supresoare tumorala, care previne diviziunea necontrolata a celulelor si aparitia cancerului. Polipoza colonica reprezinta o stare precanceroasa.

Tipuri de cancer de colon

CANCER COLONIC EREDITAR

Cancer colo-rectal nonpolipos
Sindromul Lynch I – este cea mai frecvent intalnita forma de cancer ereditar (transmis genetic), in care se produc mutatii la nivelul genelor de reparare fapt ce determina aparitia cancerului. De obicei tumora apare la 50% din familie, este localizata proximal si metastazeaza rapid. Aceasta forma de cancer apare la varste tinere, debutul este frecvent intalnit în decada a III-a de viata.
Sindromul Lynch II (sindrom familial de cancere) asociază cancere de colon, cancere de sferă genitală, stomac, pancreas.
Sindromul Turcot tip II: apariţia de cancere recto-colice şi de tumori maligne de sistem nervos central (glioblastoame).

Cancer colo-rectal polipos ( cu prezenta de polipi intestinali)
Polipoză adenomatoasă familială – prezenta la nivelul sistemului digestive, in special colon a peste 100 de polipi. Acesti polipi se malignizează de obicei după vârsta de 30 de ani, de aceea este recomandata colectomia totală precoce ( indepartarea chirurgicala a colonului afectat de polipi).

Sindromul Gardner – polipi gastro – intestinali numeroşi, mari, obstructivi asociaţi cu malformatii ale dintilor si oaselor (osteoame ale mandibulei, craniului, oaselor lungi) şi cu tumori benigne cutanate de părţilor moi. Se transforma malign după varsta de 35 de ani. Simptomele apar si se manifestă clinic la 18 – 20 ani, iar metastaze după 40 ani.

Sindromul Turcot tip I – polipoză colică asociată cu tumori cerebrale maligne.

CANCERUL DE COLON STANG

Reprezinta localizarea cea mai frecventa a cancerului de colon. La acest nivel tumorile  in general sunt tumori mici de volum insa infiltreaza peretele intestinal circumferential si determina stenoza. Din cauza infiltratiei tumorale cancerele de colon stâng sunt, în general, stenozante, responsabile de constipaţie sau de sindroame subocluzive.
Tulburarile de tranzit sunt dominate de constipatie cu evolutie de scurta durata, progresiva, intrerupta de scaune diareice prin evacuarea intermitenta a fecalelor acumulate deasupra obstacolului. Pot apare striuri de sange sau mucus insa acestea sunt reduse cantitativ si de obicei trec neobservate de catre pacient. In localizarile joase ale tumorilor pot aparea scaune cu aspect de creion. Stenoza produsa de tumora colonica determina sindroame subocluzive sau ocluzive manifestate prin dureri colicative (care apar si dispar), apare distensia colonului in amonte de tumora si oprirea tranzitului intestinal. Durerea este de obicei de intensitate redusa perceputa sub form de jen dureroas intermitent in flancul stang. Uneori poate fi inselatoare si sa fie localizata in partea dreapta a abdomenului (prin distensie cecal secundar stenozei). Tumora este rareori palpabila si diagnosticarea se face prin endoscopie digestiva. Pacientul poate prezenta lipsa poftei de mancare, senzatie de greata insotita de varsaturi si o scadere ponderala marcata in formele mai avansate de boala.
Simptomele determinate de metastaze sunt: aparitia durerilor osoase si a fracturilor patologice, icter (ingalbenire), diferite semne neurologice, debutul unor modificari de personalitate sau tromboflebite migratorii. La nivelul pielii poate aparea acantosis nigricans (colorarea bruna a pielii), dermatomiozite sau pemfigus (vezicule cu lichid pe piele).

Pentru a stabili diagnosticul sunt necesare urmatoarele investigatii:

  • Radiografia cu substant baritat poate indica:
  • - imagini lacunare circumferentiale ce realizeaza o stenoza excentrica
  • - ulceratii in lacun
  • - lacune marginale cu baza de implantare larga
  • - rigiditate parietala
  • Colonoscopia evidentiaza formatiunea si permite efectuarea de biopsie.
  • Radiografia toracica (metastaze)
  • Ecografie hepatica (metasaze)
  • Dozarea antigenului carcinoembrionar
  • Determinarea antigenului CA 19 – 9
  • Bilantul funcional hepatic (fosfataza alcalina, gama GT)
  • Urografie, cistoscopie – pentru a determina invazia organelor invecinate)

TRATAMENTUL este de principiu chirurgical, interventiile fiind:
1. radicale – a. rezectii segmentare – scoaterea tumorii cu o bucata mica de colon
b. hemicolectomie stanga cu restabilirea continuitatii colo-colice (indepartarea colonului
stang cu unirea capetelor restante: transvers si sigmoid)

2. paleative ( in cazurile grave in care nu se poate indeparta tumora)
a. colostomie in amonte de tumor – imbinarea chirurgicala a tubului digestiv la peretele
anterior al abdomenului
b. anastomoz latero-lateral cu scurtcircuitarea tumorii.

CANCERELE DE COLON DREPT

Colonul drept are peretele subtire, prezinta un lumen larg, usor distensibil, iar continutul de obicei este fluid. La acest nivel apar cel mai frecvent tumori vegetante, voluminoase, cu consistenta moale, friabile si cu zone de ulceratie si necroza.
Manifestrile clinice sunt caracterizate prin tulburari de tranzit in care predomina diareea, hemoragiile digestive joase si durerile in fosa iliaca sau in flancul drept (partea dreapta a abdomenului). Anemia apare de obicei secundara hemoragiilor oculte (ascunse in scaun) si se manifesta prin paloarea tegumentelor, transpiratii reci, scaderea capacitatii de efort, lipsa de aer (dispnee), lispa poftei de mancare si tahicardie (accentuarea ritmului inimii). Durerile abdominale apar atunci cand sunt tumori voluminoase insotite de inflamatie sau atunci cand formatiunea tumorala penetreaza structurile invecintate. Tulburarile de tranzit sunt mai rare decat in localizarile la nivelul colonului stang. Initial apare o constipatie progresiva, ulterior alternanta constipatie/diaree. Tumora este frecvent palpata la nivelul abdomenului in partea dreapta, sensibila, putin mobila acesta fiind uneori primul simptom pe care il percepe pacientul.

Diagnostic paraclinic: 

1.Radiografia cu substanta de contrast poate indica:
– imagine lacunara, iregularitatea cecului, umplere cecal deficitar
– stenoza neregulata pe ascendent;
– imagine lacunar burjeonat.
2. Colonoscopia ce evidentiaza formatiunea tumorala si permite efectuarea de biopsii.
3. Ecografia poate sa evidentieze tumorile cecale.
4. Bilantul extensiei tumorale: radiografie pulmonara, ecografie ficat, antigenul carcino-embrionar ACE, urografie, cistoscopie

Principii de tratament chirurgical – sunt similare cancerului de colon stang
Interveniile chirurgicale pot fi – radicale: hemicolectomie dreapt cu continuitate ileocolic
( indepartarea colonului drept)
– paleative

CANCERUL DE COLON TRANSVERS

Reprezinta 15% din localizarile cancerului de colon. La examenul obiectiv se poate palpa cu usurinta o formatiune tumorala de obicei voluminoasa, peri sau subombilical. In localizarea la nivelul colonului transvers se poate produce invazia prin contiguitate a marii curburi gastrice si a pancreasului. Invadarea ganglionilor limfatici apare de obicei precoce, iar in aceste cazuri prognosticul este rezervat. La nivelul colonului transvers scaunele devin semisolide, tumorile de la acest nivel putand determina sindrom ocluziv si perforatii. Foarte frecvent se intampla ca un cancer de colon transvers sa se manifeste prin tulburari dispeptice care mimeaza o gastro-duodenita, o dikinezie biliara sau o colita.
Tratamentul chirurgical este diferentiat in functie de localizarea tumorii astfel:
* pentru cele situate in treimea dreapta se practica hemicolectomie dreapta;
* pentru cele situate in treimea stanga se practica rezectie segmentara a unghiului stang si a transversului stang, urmat de anastomoz transverso-iliac sau sigmoidian.
* in localizarile mediene se practica rezectii segmentare.

Sursa foto: www.truthonpot.com



loading...