1. Informatii Generale
2. Cauze
3. Simptome
4. Tratament

Informatii generale

Adenomul hipofizar reprezinta o tumoare localizata la nivelul hipofizei. Clasificare a adenoamelor hipofizare: adenoame microdenoame sau adenoame macrodenoame.

Cauze

Un aspect ce alarmeaza pacientul si il face sa se prezinte la medicul specialist sunt aparitia adenoamelor hipofizare cele secretante de prolactina si de hormon de crestere insotite de manifestari   clinice specifice.

Simptome

Manifestarile clinice ale adenomului hipofizar sunt impartite in doua mari categorii: sindromul tumoral hipofizar si sindromul endocrin. Sindromul tumoral hipofizar prezinta manifestari neorologice, neuro-oftalmologice si neuro-radiologice. Cele neurologice sunt reprezentate de cefalee, extensia superioara a adenoamelor, expansiunea laterala si expansiunea inferioara. Modificarile campului vuzual ptoza palpebrala prin paralizia de nerv oculomotor comun sunt caracteristicile manifestarilor neuro-oftalmologice. Manifestarile neuro-radiologice se pot descoperii efectuand urmatoarele investigatii: radiografia seii turcesti, computer tomografia, rezonanta magnetica nucleara si PET cu aminoacizi marcati cu C11 si agonisti cu dopamina marcati cu 11 C sau cu 18F-2- deoxiglucoza. Atunci cand hipersecretia de hormon de crestere apare inainte de pubertate apar schimbari ale organismului ce se exemplifica prin crestere saturala exagerata. Daca aceasta hipersecretie se instaleaza post pubertate atunci o sa apara modificari clinice dar de cele mai multe ori apare cresterea disproportionala si dismorfia extremitatilor. Mainile si picioarele o sa creasca in circumferinta dar si in lungime, pacientii suferinzi de aceasta boala sunt nevoiti sa schimbe inelele sau verighetele deoarece acestea o sa le ramane mici.

Tratament

Tratamentul chirurgical pentru adenomul hipofizar are o rata de succes la nivelul microdendoanelor hipofizare de 90% si este reprezentat de microchirurgia transfenoidala / translabiala. Atunci cand tratamentul chirurgical nu decurge conform planului medicilor se poate ajunge la anumite complicatii cum ar fi: diabet insipid tranzitor, sindrom tranzitor de secretie inadecvata de ADH, meningita, pierdere de LCR sau hipopituitarism. Mai exista un tratament cu iradieri conventionale cu sursa de energie inalta de 4000 – 5000 cGy. In cazul sipersecretiei de prolactina cu agonisti de dopamina se recurge la tratamentul medical.