Portiunile de tesut din interiorul sanului ce se deosebesc prin consistenta crescuta fata de restul tesutului se numesc noduli mamari. Acestia reprezinta un semn pentru o varietate de afectiuni mamare, frecvente fiind afectiunile benigne,dar si al cancerului mamar.

Este necesar ca in fiecare luna sa ne autopalpam pentru a detecta nodulii mamari de dimensiuni relativ reduse. Atunci cand in timpul autopalparii lunare descoperiti o formatiune nou aparuta, de consistenta crescuta, net delimitata fata de testul din jur inseamna ca ati simtit un nodul mamar. In acest caz nu trebuie sa intrati in panica deoarece marea majoritate a nodulilor sunt benigni, iar daca aveti mamografii anterioare in care nu s-a gasit nimic sansele sunt si mai bune.

Caracteristicile nodulilor mamari sunt evidentiate prin distingerea acestora fata de fondul mamar neomogen deoarece ascestia pot fi duri si mobili precum un sambure de cireasa, sau moi si plini de lichid ce aluneca printre degete si  durerea produsa de acestia.

Diagnosticul corect va fi pus doar dupa consultatia facuta de un specialist ce va face niste investigatii precum ecografie, mamografie si  punctie-biopsie.

Nodulii benigni pot fi legati de fluctuatiile hormonilor sexuali, de canale galactofore blocate si de infectii sau de traumatisme mamare. Acestia pot fi de mai multe tipuri precum:

-mastoza fibrochistica  ce reprezinta  o nodularitate generala a tesutului mamar; cea mai frecventa afectiune benigna ce duce la perceperea de noduli mamari si afecteaza aproximativ 50% dintre femei. Aceste transformari se manifesta prin tesut mamar de consistenta crescuta, fibros, uneori dureros; poate sa apara o ingrosare a intregului tesut mamar, sau un chist foarte bine definit;

-chisturi simple ce sunt legate de mastoza fibrochistica, acestea sunt formatiuni rotunde sau ovalare pline cu lichid, pana la cativa centimetri diametru ce pot deveni dureroase si se pot mari in volum inainte de menstruatie, simptomele fiind diminuate imediat dupa;

-fibroadenomul  care apare deseori pana la 25 ani, mai ales la pacientele ce folosesc contraceptive. Dimensiunea variaza intre cativa milimetri pana la cativa centimetri si este mobil sub piele, de consistenta crescuta;

-steatonecroza ce se manifesta adesea in urma unor traumatisme, cu aparitia unei tumefactii ferme, mai ales la pacientele cu sani mari sau la cele obeze;

-mastita care este o infectie a ducturilor mamare, ce duce la aparitia unei tumefactii dureroase insotita de febra si apare in principal la pacientele care alapteaza, ea  tratandu-se cu antibiotice, rar fiind nevoie de interventie chirurgicala.

Autoexaminarea consta in observarea sanilor direct si apoi in oglinda, cu mainile in sold, cu evaluarea formei si conturului, verificarea adanciturilor anormale sau capatarea pielii pe acoluri a unei coji de portocala. Autopalparea se face intinsa pe spate, pentru sanul drept asezandu-se o pernuta sub umarul drept, iar palma dreapta asezandu-se sub cap. Palparea se face cu cele trei degete din mijloc ale mainii stangi, pornind de la periferia glandei si palpand minutios, concentric, pana ajungeti la mamelon, apoi schimband sensul, reluati palparea pana ajungeti iar la periferie. Dupa aceasta verificati si aparitia unor galglioni axilari.

Pentru depistarea unui nodul mamar benign sau malign trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra ce va efectua o ecografie mamara,  o mamografie digitala, RMN sau alte investigatii ce pot stabili daca exista sau nu aceasta afectiune.