factorii de risc in bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezinta o categorie ce cuprinde mai multe afectiuni ale inimii si ale vaselor de sange. In general bolile cardiovasculare apar in urma afectarii vasculare prin ateroscleroza. Aceasta presupune reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea completa. Procesul de ateroscleroza incepe inca din tinerete si progreseaza o data cu inaintarea in varsta. In momentul in care vasul de sange se infunda, sangele nu mai ajunge la tesuturi, producandu-se infactul miocardica, accidentul vascular cerebral ischemic si alte sindromuri ischemice care se pot finaliza prin invaliditatea pacientului sau decesul acestuia.
Romania ocupa locul III in lume cu un procent de 62% dintre romani murind din cauza bolilor cardiovasculare. In acest sens, pentru a se face preventia bolilor cardiovasculare s-au efectuat numeroase studii clinice si statistice care au identificat si corelat anumiti factori de risc cu aparitia acestor afectiuni cardiace.
Cei mai importanti factori de risc asociati bolilor cardiovasculare sunt: varsta, ereditatea, genul masculin, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul si boli precum hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat. Dintre acestia, unii factori sunt nemodificabili ( exemplu varsta si ereditatea), insa majoritatea pot fi tinuti sub control.
1. FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR INDIVIDUALI (non-influentabili)
varsta – barbati > 55 ani
– femei > 65 ani
sexul B > F. Cardiopatia ischemica este de 8 ori mai frecventa la barbati < 40 ani, dupa 60-70 ani diferentele se estompeaza.
factori genetici:
– rasiali – negri americani au tensiunea arteriala mai crescuta decat caucazienii
– mexicanii, indienii si asiaticii au risc crescut de dislipidemie, diabet zaharat si boli cardiovasculare
– dislipdemii ereditare – care se transmit genetic la descendenti
Antecedente familiale de boli cardiovasculare – istoricul familial de boli cardiovasculare sau diabet zaharat, hipertensiune arteriala si obezitate care pot influenta la randul lor procesul de ateroscleroza.
2. FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR INDIVIDUALI (influentabili)
Fumatul – fumatorii prezinta un risc de 2-4 ori mai crescut pentru a dezvolta boli coronariene. Nicotina si monoxidul de carbon (CO) determina disfunctia endoteliala contribuind la agravarea procesului de ateroscleroza. Nicotina ingusteaza si rigidizeaza vasele sanguine, creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala, in timp ce monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen din sange in acest fel sangele nu mai ajunge in periferie la tesuturi, iar in locurile in care ajunge nu este bine oxigentat incat sa fie folositor schimburilor de gaze arteriale. In aceste conditii inima trebuie sa lucreze mai mult pentru a obtine aceeasi cantitate de oxigen necesara organismului. Fumatul creste nivelul de LDL (colesterolul rau), un alt factor de risc implicat in aparitia bolilor cardiovasculare si reduce HDL (colesterolul bun).
Pentru a elimina acest factor de risc urmeaza cele 10 sfaturi simple pentru a renunta la fumat:

  • Pregatiti-va mental sa renuntati la fumat
  • Cereti sprijinul apropiatilor
  • Ganditi pozitiv
  • Invatati sa va controlati impulsul de a fuma
  • Schimbati rutina
  • Activitate fizica regulata
  • Incepeti sa economisiti bani
  • Acordati atentie sporita alimentatiei
  • Fiecare zi fara fumat conteaza
  • Nu exista nicio scuza sa va reapucati de fumat!

Alimentatia – hiperlipidica, bogata in grasimi (lipide) de origine animala si polinesaturate si hipercalorica – bogata in calorii – contribuie la aparitia in timp a bolilor cardiovasculare. Adoptand un stil de viata sanatos, cu un regim alimentar echilibrat, vom obtine beneficii semnficative asupra sanatatii.
Reguli simple pentru o alimentatie sanatoasa:

  • Consumati in mod regulat cereale
  • Consumati zilnic fructe si legume
  • Alegeti alimente cu continut redus de grasimi
  • Reduceti consumul de sare
  • Produsele zaharoase trebuie consumate doar ocazional
  • Consumul de alcool sa fie cu moderatie sau deloc
  • Mentineti echilibrul intre aportul alimentar zilnic si activitatea fizica

Sedentarismul – duce la cresterea LDL, scaderea HDL, aparitia obezitatii si a HTA. Orice activitate fizica de orice intensitate este mai buna decat sedentarismul. Primul pas pe care trebuie sa il faceti pentru imbunatatirea conditiei fizice sunt plimbarile scurte de 10-15 minute. Caloriile consumate pentru o anumita activitate fizica sunt direct proportionale cu greutatea corpului. Deci avantajul este de partea persoanelor supraponderale pentru ca pe masura sa greutatea corporala este mai mare cu atat creste consumul caloric atunci cand sunt efectuate exercitii fizice.
Alcoolismul – consumul crescut de alcool ( 200-300 bml vin – efect cardioprotector)
Stresul si raspunsul individual la stres – determina cresterea hormonilor catabolici ( catecolamine, ACTH. cortizon, glucagon si vasopresina) care determina o mobilizare a lipidelor si au drept consecinta cresterea nivelului de colesterol si a trigliceridelor.
Ce puteti face pentru a controla stresul?

  • Fiti mereu activi – in acest fel, corpul va produce „ hormonul fericirii” – endorfina.
  • Vorbiti cu cineva in care aveti incredere – de multe ori subestimam comunicarea dintre oamenii si efectul acesteia
  •  Invatati sa accepatati ceea ce nu puteti face
  • Dormiti suficient si odihniti-va astfel incat sa va reincarcati bateriile
  •  Puneti-va de acord cu cei din jur. Viata nu trebuie sa fie un camp de lupta.
  •  Organizati-va mai bine timpul
  •  Invatati sa spuneti NU
  •  Gasiti-va un hobby
  •  Mancati diversificat, cu o alimentatie bogata in fructe si legume si renuntati la grasimi
  •  Invatati sa va relaxati – mergeti la film, ascultati muzica, cititi o carte
  •  Folositi metodele de relaxare eficiente gen – terapia prin ras si masajul pentru relaxare

3. CARACTERISTICI PATOLOGICE MODIFICABILE
Colesterolul – cresterea colesterolului total insotit de cresterea LDL ( colesterol „rau”), scaderea HDL ( colesterolul „bun”)
Cum se poate diminua nivelul colesterolului din sange?

  • Scapati de surplusul de kiligrame
  • Faceti mai mult sport – cel putin 30 minute pe zi
  • Consumati fructe si legume, cereale integrale, paine, orez si paste ( toate integrale)
  • Alegeti sa consumati carne slaba – indepartati grasimea de pe carne si evitati mancarea bogata in ulei
  • Alegeti lactate degresate
  • Renuntati la prajeli si optati pentru alimente pregatit la cuptor, la abur sau la gratar
  • Renuntati la fumat

Diabetul zaharat se defineste prin cresterea glicemiei pe nemancate > 126 mg/dl. O glicemie intre 110 mg/dl si 125 mg/dl reprezinta o scadere a tolerantei la glucoza (prediabet).
Cine trebuie sa isi dozeze glicemia?
Toate persoanele supraponderale sau obeze trebuie testate pentru diabet daca au unul sau mai multi dintre urmatorii factori de risc:

  • Stil de viata sedentar
  • Rude de gradul I cu diabet
  • Femei care au nascut copii cu o greutate de peste 4 kg
  • Tensiunea arteriala peste 140/90 mmHg
  • Nivel al colesterolului HDL sub 35mg/dl si sau al trigliceridelor peste 250 mg/dl
  • Femei cu sindromul ovarului polichistic
  • Persoanele cu prediabet
  • Istoric de boala cardiovasculara – infarct, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta, insuficienta cardiaca
  • Toate persoanele cu varsta peste 45 de ani
  • Copii cu varsta peste 10 ani, supraponderali

Excesul ponderal, obezitatea sau sindromul X metabolic
HTA – valorile tensiunii arteriale variaza odata cu varsta, dar sunt dependente de stare generala de sanatate si de activitatea fizica practicata.

Sursa foto: www.lakecomoheart.com

Dr. Diana Enachescu