Ricurile consumului de alcool

Potrivit statisticilor, consumul excesiv de alcool, provoacă decesul a două milioane și jumătate de oameni în fiecare an. Raportul OMS (Organizatiei Mondiale a Sanatatii) dezvăluie că 4% din decesele la nivel global au drept cauză consumul excesiv de alcool, mai mult decât SIDA, tuberculoza sau violență. La nivel global, 6,2% din decesele în rândul bărbaților sunt atribuite alcoolului, comparativ cu 1,1% în rândul femeilor.
Conform unui studiu OMS, România se plasează pe locul trei în lume din punct e vedere al cantității înregistrate de alcool consumată în medie de o persoană matură.
Riscurile abuzului de alcool sunt multiple. Cantitățile mari de alcool ingerate intr-un interval de timp scurt sau pe durată îndelungată influențează negativ organismul uman. Consumul excesiv de alcool contribuie la apariția sau agravarea tulburărilor neuropsihiatrice, cum ar fi: demența alcoolică, psihoze, manifestări ce apar in sevraj, epilepsie și determină alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și diferite tipuri de cancer.
Alcoolul are efecte toxice care pot afecta aproape orice sistem sau organ al organismului uman, interacționeză în mod negativ cu consumul altor substanțe, legale sau ilegale agravând efectele asupra sănătății, punând în pericol viața consumatorilor în mod repetat.

Riscurile abuzului de alcool
Cancerul
Consumul cronic de alcool crește riscul de apariție a diverselor forme de cancer. Mecanismul prin care alcoolul este implicat in apariția neoplaziilor este legat de faptul ca organismul prin metabolizarea alcoolului îl transformă într-un produs puternic carcinogen (acetaldehida). Cele mai frecvente localizari al apariției cancerului în strânsă legătură cu alcoolul sunt: cavitatea bucală, faringe, laringe (corzi vocale), esofagul, stomac, ficatul, glanda mamară, colon și rect. Asocierea fumatului la abuzul de alcool aproape că dublează riscul de cancer.
Boli cardiovasculare
La nivelul inimii, alcoolul poate produce insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, cardiomiopatie dilatativă ( inima incepe să se dilate progresiv, iar consistența sa este diminuată), creșterea mortalității prin boli cardio-vasculare, moarte subită.
Intr-un studiu publicat in anul 2005, cercetatorii de la Harvard au descoperit ca petrecerile cu consum excesiv de alcool dubleaza riscul de deces la persoanele care supravietuisera unui atac de cord. Cardiomiopatia dilatativă este o boala care evoluează către insuficiență cardiacă. Mușchiul inimii (miocardul) este slăbit și apoi în timp cedează. Anomaliile de ritm cardiac precum fibrilața atrială și ventriculară sunt principalele cauze de deces în rândul consumatorilor. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decât de ciroza hepatică. Fibrilația atrială reprezintă contracții haotice ale camerele superioare ale inimii (atriile), iar această afecțiune dacă nu este tratată corespunzător poate duce la formarea cheagurilor de sânge și trimiterea lor în circulație .
Ciroza
Leziunile la nivelul ficatului includ: ficatul gras (steatoza hepatica), hepatita alcoolică și ciroza hepatică. Steatoza si hepatita sunt procese relativ reversibile dacă intervine abstinenţa, însă ciroza hepatică este ireversibilă. Suprasolicitarea celulei hepatice pentru o perioadă îndelungată prin consum exagerat de alcool determină apariția cirozei hepatice aceasta fiind o boală gravă în care țesuturile hepatice sunt deteriorate prin fibroză.

Consumul cronic de alcool exacerbează manifestările hepatite de origine infecțioasă ( virus B sau C) și scade eficacitatea tratamentului. Mai mult de jumatate din toti pacientii cu hepatita C au in antecedente consumul de alcool, iar consumul cronic de alcool a mai mult de cinci pahare pe zi, la persoanele cu hepatita C, creste rata de: ficat fibros, riscul de ciroza, carcinom hepatocelular si, eventual decese datorate unor alte afecțiuni ale ficatului.

Femeile par sa fie mai vulnerabile în a dezvolta ciroză hepatică, posibil datorită faptului că au o cantitate mai scăzută de alcooldehidrogenază, o enzimă care degradează alcoolul.
Complicațiile cirozei hepatice sunt: varicele esofagiene, ano-rectale (hemoroizi) , colonice (care prin ruptura determină o hemoragie importantă cauzatoare de moarte) si ascita (acumularea de lichide în cavitatea abdominală). Ciroza hepatică decompensată este determinată de reducerea masei de celule hepatice funcționale, precum și reducerea activității celulelor hepatica. In acest fel toate funcțiile hepatice sunt afectate de modificările de structura produse de efectul toxic al alcolului. Apare malnutritia manifestata prin reducerea masei musculare și a țesutului adipos. Prin afectarea progresivă a celulelor hepatice este perturbată sinteza proteinelor, ceea ce determină probleme de coagulare a sângelui ( sângerari repetate la nivelul gingiilor, nasului, vânătăi) și la scăderea sintezei de anticorpi (afectarea imunității).
Tulburările neurologice şi neuropsihice
Cel mai important organ afectat de abuzul in mod repetat de alcool este creierul, din cauza faptului că celulele nervoase nu au capacitatea de regenerare. La nivelul sistemului nervos poate determina: demenţa, sincopa, convulsii, crize epileptice (delirium tremens), halucinatii, neuropatie periferică alcoolică, tulburări de vedere, depresia şi tulburări de personalitate antisocială.
Neuropatia periferica de cauza alcoolică se manifestă prin dureri la nivelul membrelor, amorțeli, slăbiciune musculară, crampe musculare, intoleranță la caldură și mai ales la exerciții fizice, incontinență urinară, constipație, diaree, greață, vărsături. Sensibilitatea pielii în zonele afectate de neuropatie poate fi exagerată sau, dimpotriva, poate lipsi total. In stadiile finale ale afectării cerebrale, apare nesiguranța în mers sau chiar incapacitatea de a merge.
Performantele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizează prin scăderea capacității de memorizare, de înțelegere, prin pierderea spiritului critic și a discernământului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor, prin indispoziții frecvente și o schimbare bruscă a plăcerilor. Persoana dependentă de alcool manifestă iritabilitate, o senzație de neliniște interioară, agresivitate fizică și verbală, frică, lipsa voinței, scăderea interesului pentru viața socială și interacțiunea cu mediul înconjurător, complexe de inferioritate, lipsa igienei corporale. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului pot produce halucinatii și chiar comă.
Dementa – presupune un declin fizic și psihic al tuturor funcțiilor creierului.
Alcoolul afecteaza dezvoltarea creierului, consumul la copii determinând scaderea coeficientului de inteligență.

A fost dovedit științific faptul că alcoolul acționează selectiv la nivel celular și molecular asupra proceselor de dezvoltare. Adolescentii si tinerii sunt deosebit de vulnerabili la efectele nocive ale alcoolului. In timpul adolescentei, alcoolul poate duce la schimbări structurale majore în hipocampus (o zonă a creierului implicată în procesul de învățare). Alcoolul încetineşte funcţionalitatea sistemului nervos central și blochează o parte din semnalele care ar trebui să ajungă la creier, alterând simţurile; percepţiile, emoţiile, mişcarea, vederea şi auzul persoanei consumatoare de alcool.
Abuzul de alcool prin consum cronic determină modificări precum pierderea concentrării,a abilității de a se exprima coerent sau de a-şi menţine echilibrul. Pacienții alcoolici sunt în general dezorientaţi şi confuzi. Mișcările corpului devin necontrolate și rigide. Expresia feței este nemișcată,imobilă asemeni unei măști.
Depresia
Este deja recunoscut cercul vicios care se creează între consumul cronic de alcool și depresie. Pacienții care se confruntă cu o depresie recurg la alcool în încercarea de a-și atenua suferința emoțională și a uita de supărare, iar abuzul de alcool este cel care duce ulterior la depresie. Cercetarile în domeniu au demonstrat ca abstinența de la alcool determină dispariția depresiei.
Guta
Alcoolul și alimentația bogată în preparate pe bază de carne, contribuie la apariția gutei sau la declanșarea atacurilor de gută (guta este cauzata de formarea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor).
Bolile infecțioase
Abuzul de alcool slăbește sistemul imunitar și determină o surpimare a reactiilor acestuia, favorizând apariția infecțiilor precum tuberculoza, pneumonia, HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală. Consumul excesiv de alcool este asociat cu sanse mai mari de a face sex neprotejat, promiscuitatea sexuală și cu o creștere de trei ori a riscului de a contacta o boala transmisibilă sexual.
Sistemul digestiv
La nivelul tractului digestiv prin cresterea secretiei acide favorizeaza aparitia gastritei hemoragice, agraveaza ulcerul gastric deja prezent, determina si accentueaza refluxul gastro-esofagian, iar cea mai de temut este pancreatita acuta sau cronica.
Hematologic
Consumul prelungit de alcool poate produce anemie, leucopenie (scaderea leucocitelor cu cresterea riscului de infectii) si tulburari de coagulare a sangelui (coagulopatii).
Malnutritia
1g de alcool are o valoare calorică de 29kJ, valoarea nutritive este crescuta insa fara sa contină substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Organismul la pacientul consumator de alccool este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. In plus fata de reducerea aportului de alimente cu valori nutritive, excesul de etanol determina scaderea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante ca: vitamina A, B1, C, acidul folic, iar mai tarziu sarurile minerale (sodiu) si apa. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea riscului de aparitie a fracturilor pe os patologic ( demineralizat). Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave, care agraveaza si mai mult malnutritia.
Organele de simț
În cantitate crescută, alcoolul poate contribui la aparitia tulburărilor de vedere, de auz, a gustului şi a mirosului. Aceste deteriorări determina pierderea coordonării şi a vitezei de reacţie a persoanei consumatoare de alcool in cantitati mari.
Sistemul hormonal si sexual – impotenta si tulburarile sexuale
La barbati alcoolul favorizeaza scaderea productiei de hormon sexual masculin(testosteron), astfel incat apre lipsa apetitului sexual, infertilitatea si impotenta. Consumul cronic de alcool poate duce la atrofie testiculara si ginecomastie ( marirea sanilor) la barbati. La femei consumul de alcool contribuie la instalarea prematura a menopauzei, determina tulburari de ciclu menstrual, dismenoree si metroragii ( sangerari intre menstruatii). Toate aceste manifestari sunt insotite de o scadere a fertilitatii.
Sarcina
Consumul de alcool de catre femeile insarcinate poate cauza sindromul alcoolic fetal manifestat prin malformatii la nivelul fetei, retard de crestere si/sau retard psihomotor, deficiente de vorbire si vedere, malformatii ale inimii si rinichilor.

Sursa foto: www.justforyouth.utah.gov

Dr. Diana Enachescu