Cistita - cauze, simptome, tratament

Termenul de cistita defineste o infectie urinara joasa limitata la vezica urinara. Ea apare mai ales la femeile tinere si are manifestarile clinice de mai jos:
– dureri mictionale, de tip arsura – usturime mictionala, exacerbare la sfarsitul mictiunii
– disurie – usturime la urinare
– urinari frecvente – polachiurie, urinare nocturna – nicturie,
– tenesme vezicale (senzatia de urinare incompleta)
– durere suprapubiana
– uneori urina tulbure (piurie), urat mirositoare
– urini hipercrome sau chiar hemoragice – hematurie initiala sau terminala (cistita hemoragica)
– de obicei cistita nu se insoteste de dureri lombare, frisoane, greturi sau varsaturi.
Microbii din zona apropiata uretrei, proveniti de la nivelul vaginului sau zona anala, patrund ascendent prin uretra si invadeaza vezica urinara, unde se inmultesc. In infectiile urinare joase, cum este cistita, cel mai des se intalneste infectia cu Escherichia Coli ( din zona intestinului gros), dar si cu Stafilococul ( de la nivelul pielii), precum si alti microbi, cum ar fi Proteus, Klebsiella sau Enterococus.
Perioadele de varsta predilecta pentru aparitia cistitei, in cazul sexului feminin, sunt reprezentate de perioada de maxima activitatea sexuala, perioada de graviditate dar si in menopauza. La menopauza, cistita este favorizata de modificarile trofice de la nivelul mucoasei vezicale si vaginale, generate de scaderea cantitatii de hormoni. La femeile in varsta mai pot fi implicate si alte afectiuni precum: ruptura de perineu si prolapsul organelor genitale.
La barbati, cistita apare de obicei datorita patologiei prostatice sau structurilor uretrale – afectiuni care impiedica eliminarea normala a urinii si determina staza. Rezulta astfel un reziduu vezical, care se poate infecta.
Cauzele cistitelor por fi:
Infectioase: microbiene, parazitare (trichomonas), micotice ( candida) sau virale ( herpes sau adenovirus)
Non-infectioase: instilatii cu citostatice, roengenterapia, cobaltoterapia, diverse intoxicatii cu metale grele sau interventii endoscopice.

Medicul va face diagnosticul diferential cu infectii genitale de diverse etiologii precum vaginitele , uretritele din bolile cu transmitere sexuala -chlamydia, gonococ, infectia cu virus herpes simplex, infectiile prostatei – prostatite sau infectiile renale inalte – pielonefrita acuta

Diagnosticul este stabilit pe baza simptomatologiei, a examenului clinic si a investigatiilor de laborator care includ:
– examenul urinii – leucociturie, hematurie, nitriti – determina prezenta enterobacteriilor ce convertesc nitratii la nitriti
– bacteriurie semnificativa in prezenta piuriei si a simptomelor sugestive
– urocultura + antibiograma – cu identificarea germenului si sensibilitatea la antibiotice

Tratamentul cistitei este individualizat, pe baza antibiogramei si tinand cont de particularitatile pacientului ( varsta, boli asociate, tratamente urmate anterior, medicamente contraindicate in sarcina).

Pentru a preveni aparitia infectiilor urinare sunt recomandate urmatoarele masuri profilactice:
– tratarea afectiunilor ginecologice
– igiena corporala si vestimentara corespunzatoare ( haine din bumbac care nu se muleaza pe corp)
– toaleta adecvata a regiunii perianale (de preferat spalare cu apa si sapun dupa fiecare scaun)
– mictiune post contact sexual
– hidratare adecvata
– combaterea constipatiei
– trebuie evitata expunerea la frig si umezeala
– la femeile predispuse la episoade recurente de cistita sunt indicate cremele antiseptice locale
– uneori medicul poate recomanda o profilaxie antimicrobiana – administrarea zilnica sau de 3 ori/sapt de trimetoprim 100mg, trimetroprim+sulfameoxazol – 1 tb (480mg)/zi

Tratamentul medicamentos in caz de cistita
Nu este recomandat sa fie administrate antibiotice inaintea efectuarii uroculturii. Tratamentele cu medicamente nepotrivite, in doze incorecte si timp insuficient favorizeaza cronicizarea infectiei.

Doza unica – rar folosita datorita riscului de recidiva
– la femei tinere, negravide, fara febra sau dureri lombare, fara antecedente urologice sau ginecologice
– se poate administra unul din urmatoarele antibiotice – Biseptol , Amoxicilina, Nitrofurantoin, Ofloxacina, Gentamicina
Schema scurta de 3 -5 zile: cea mai frecvent utilizata
– la femeile tinere la care tratamentul incepe dupa 3 zile de la debut
– se poate administra unul din urmatoarele antibiotice: Biseptol , Amoxicilina, Nitrofurantoin,Ciprofloxacina, Norfloaxcina, Levofloxacina, Ofloxacina, Gentamicina
Schema lunga de 7-10 zile:
– la celelate cazuri, inclusiv la recidive
– se poate administra unul din urmatoarele antibiotice: Biseptol , Amoxicilina, Nitrofurantoin, Ciprofloxacina, Norfloaxcina, Levofloxacina, Ofloxacina.

In cazul cistitelor, mai ales a celor recidivante, pot fi utile preparatele pe baza de merisor luate un timp indelungat concomitent cu administrarea de probiotice pentru reglarea tranzitului intestinal si prevenirea constipatiei.

Sursa foto: www.hbmag.com

Dr. Diana Enachescu