Gonoreea - cauze, simptome, tratament

Gonoreea este o infectie bacteriana cu transmitere in marea majoritate a cazurilor pe cale sexuala, care poate determina sterilitate. Agentul cauzal este gonococul, un coc gram pozitiv din genul Neisseria, aşezat in diplo (“boabă de cafea”) sau în grămezi, de 0,6-1 microni lungime.
Gonoreea este cea mai răspândită boală cu transmitere sexuală, contaminarea este aproape întotdeauna venerică sau la naştere de la mamă la fat sau prin obiecte de toaletă.
Gonococii se fixează cu ajutorul pililor, la nivelul mucoasei uretrale, a colului uterin, trompelor, glandelor accesorii uretrale, anal, conjunctival. Mucoasa bucala, endometriala şi vaginala nu este accesibila gonococului, insa se produce o fixare labila, permitand deplasarea pe restul mucoasei si transmiterea la partenerii sexuali. Străbat mucoasa, ajung în ţesutul conjunctiv subepitelial unde se inmultesc si secreta toxine care determina o reacţie inflamatorie.
Cel mai frecvent sunt afectate grupele de varsta 20-24 de ani, 25-29 ani si 15-19 ani (in special sexul feminin). Boala este intalnita mai ales in randul barbatilor, deoarece la femei afectiunea este subdiagnosticata din cauza faptului ca cel mai adesea sunt prezente forme asimptomatice.
Manifestari clinice:
La bărbaţi perioada de incubaţie durează până la 5 zile şi se manifestă prin

  • dureri şi usturimi la micţiune
  • erecţii dureroase
  • tumefierea şi înroşirea meatului urinar
  • secreţii abundente galben – verzui
  • tenesme, polakidisurie (mictiuni frecvente si dureroase)
  • hematurie ( pierdere de sange prin urina)

1. Infectia gonococică acută:

a) Uretrita gonococică acută anterioară care debuteaza cu prurit, eritem si tumefierea insotita de usturime a meatului urinar. Apoi apare o secreţie uretrala galben-verzuie, care pateaza lenjeria. Acuzele pacientului de obicei sunt: senzatie de arsură, înţepătură,durere, usturime uretrală în timpul micţiunii.
La proba celor 2 pahare: urină este tulbure numai în primul pahar
Evoluţia este spre vindecare spontană sau de extindere a infectiei la uretra posterioară.
b) Uretrita gonococică acută totală – se diminueaza secreţia uretrala datorita faptului ca este dirijată către vezica urinara. Apar mictiunile frecvente (polakiurie) insotite de durere la sfârşitul micţiunii, uneori chiar hematurie terminala ( pieredere de sange prin urina la sfarsitul mictiunii). Pacientii acuza erecţii dureroase, cu polutii nocturne frecvente.
Proba celor 2 pahare: arata urina tulbure în ambele pahare.

2. Infectia gonococică cronică

a) Uretrita gonococică cronică deschisă – secreţia uretrală este permanentă, dar redusa din punctul de vedere al cantitatii, uneori se observa doar o “picătură matinală” sero-purulentă. Secretia este insotita de ustrurimi discrete sau simptomele subiective lipsesc complet. In schimb secreţia devine abundenta în urma rapoturilor sexuale excesive, efortului fizic si consumului de alcool.
Proba celor 2 pahare: urină tulbure în ambele pahare
b) Uretrita gonococică cronică închisă se caracterizeaza prin perioade complet asimptomatice urmate de episoade de recadere in care apare o secreţie purulentă scăzută (cauze: rapoturi sexuale excesive, ingestie de alcool, efort fizic)

Complicaţii:

  • locale – balanita, fimoza, parafimoza, litrita, cowperita, periuretrita, strictura uretrală
  • regionale – prostatita, epididimita, funiculita, cistita
  • generale – conjunctivită, orofaringită, anorectită, dermatită gonococică, ectimă, abcese, pelviperitonită, miocardită, endocardită, mielită, nevrită, meningită.

La femei infectia gonococica acuta este reprezentata de urmatoarele simptome:

  • rar întâlnită la tinerele recent dezvirginate
  • vulva si labiile sunt congestionate, edemaţiate, aglutinate cu secreţii purulente
  • mucoasa este roşie, scăldată în puroi galben – verzui
  • col uterin roşu-erodat, acoperit de secreţie
  • meat urinar eritematos şi tumefiat,
  • există semne de cistită ( afectarea vezicii urinare) – durere, usturime la micţiune
  • dureri la contactul sexual

Uretrita gonococică cronică este forma cea mai frecventa si se instalează rapid la femei. Infectia trece rapid in stare latentă, asimptomatică. Scurgerea este redusa, insotita sau nu de simptome discrete urinare (mictiuni frecvente). Examenul obiectiv evidentiaza la exprimarea (comprimarea) uretrei aparitia unei picături galben-verzui. Uneori dupa menstruatie se poate produce o reactivare a bolii si o accentuare a simptomelor.
Infecţia gonococică la fetiţe este sub forma unei uretro-vulvo-vaginite acute. De obicei contaminarea este directă prin lenjerie, avand o evoluţie acută de 3-4 săptămâni, apoi se cronicizeaza. Apar simptome precum
durerea, senzatia de usturime la nivelul organelor genitale externe. Se poate observa vulva congestionată si edematiata si eventual o micţiune în urma atingerii. Inflamaţia vaginului determina aparitia unei scurgeri galben-verzui abundente, care pateaza lenjeria.
Infectia gonococica extragenitala:

  • oculara – apare la nou nascutul infectat intrapartum din canalul genital si se manifesta printr-o conjunctivita purulenta insotita de edemul important al pleoapelor.
  • ano-rectala – este rezultatul contactului sexual ano-genital. Este de obicei asimptomatica, doar in 10% din cazuri prezentand o congestie a mucoasei, insotita de durere, sangerare rectala si secretie purulenta.
  • oro-faringiana – este adesea asimptomatica. Rar imbraca aspectul unei angine eritematoase cu exsudat purulent. ( puroi la nivelul amigdalelor)

Diagnosticul pozitiv al infectiei gonococice se face pe baza de:

  • examen microscopic direct
  • cultura pe medii speciale
  • teste de imunofluorescenta directa sau imunoenzimatice
  • reactii de amplificare a acidului nucleic – PCR – polymerase chain reaction sau LCR – ligase chain reaction
  • imunofluorescenta indirecta – pentru detectarea anticorpilor serici
  • obligatoriu se efectueaza teste serologice pentru sifilis si infectia HIV. Daca sunt negative atunci vor fi repetate peste 3 luni.

Complicaţii:
– locale – skenita (infectia glandelor Skene), bartholinita – infectia glandelor Bartholin
– regionale – anexita, pelviperitonita, sterilitate
– generale – conjunctivită, orofaringită, anorectită, dermatită gonococică, ectimă, abcese, pelviperitonită, miocardită, endocardită, mielită, nevrită, meningită.
Tratamentul gonoreei se face conform rezultatului antibiogramei. In general este recomandat tratamentul cu
Penicilină retard 1.200.000 UI/zi, timp de 5 zile sau peniciline semisintetice: Ampicilină (2g). Alternativele de tratament sunt reprezentate de Ceftriaxona 1g i.m doza unica, Tetraciclină, Kanamicină, Rifampicină, Spectinomicină 2 g i.m doza unica, Ciprofloxacina 500 mg p.o doza unica Cefalosporine, Gentamicină, Augmentin. Obligatoriu trebuie trataţi şi toti partenerii sexuali.

Sursa foto:  www.theboldcorsicanflame.wordpress.com

Dr. Diana Enachescu