Bronsiolita reprezinta o inflamatie acuta infectioasa a cailor respiratorii inferioare de calibru mic, care determina obstructia acestora printr-un proces inflamator accentuat. Majoritatea cazurilor de bronsiolita sunt determinate de virusuri. Bronsiolita este clinic exprimata prin: obstructia cailor aeriene cu dispnee (respiratie greoaie, lipsa de aer), precedata la 48-72 h de rinofaringita. Apare de obicei in primii 2 ani de viata, varful fiind maxim la varsta de 6 luni.
Aproximativ 50% din cazurile de bronsiolita sunt produse de virusul sinctial respirator (VSR), insa mai poate fi determinata si de adenovirusuri, rinovirus , virusurile gripale si paragripale, Mycoplasma pneumoniae, Haemophylus influenzae, Chlamydia sau Bordetella pertussis;
Bronsiolita afecteaza de obicei copii cu varsta sub 2 ani, iar varful de incidenta este in primele 3-6 luni de viata. Infectia se transmite.
Simptomele bolii survin la 2-8 zile de la un contact infectant ( parinti, bunici, frati raciti) si sunt caracterizate de rinoree (secretie nazala) si stranut, tuse, stare de iritabilitate, diminuarea apetitului si febra 38-39°C.
Apoi apare dispneea care este predominant expiratorie (greutate in respiratie) cu cresterea frecventei respiratiei ( 50-70 respiratii/min), insotite de wheezing (respiratie suieratoare) – semnul cardinal al bolii. Sugarul este agitat, este alimentat cu dificultate si apar semnele caracteristice sindromului de detresa respiratorie acuta (SDRA ): tiraj intercostal, subcostal, trage de coaste prin efortul musculaturii accesorii. Uneori bebelusii sunt palizi alteori se invinetesc.
Durata medie a unui episod de bronsiolita este de aproximativ 5-7 zile, uneori chiar 10-14 zile. Dupa remisia simptomelor tusea poate persista pana la 3 saptamani datorita iritatiei bronsice, insa aceste lucru nu inseamna ca boala nu s-a vindecat.
Doctorul,la examen clinic al bebelusului, va observa: cresterea diametrului antero – posterior al toracelui, hipersonoritate la percutie toracelui, iar la ascultatia plamanului raluri subcrepitante si crepitante diseminate predominant la sfarsitul inspirului. Expirul copilului este prelungit si poate prezente tahicardie (cresterea frecventei cardiace).
Diagnosticul se stabileste pe baza examenului radiologic (Rx) care evidentiaza o hiperinflatie pulmonara ( cresterea cantitatii de aer din plaman), trasnsparenta pulmonara crescuta, coaste orizontalizate, spatii intercostale largite, aplatizarea cupolei diafragmatice si cresterea diametrului antero posterior al cutiei toracice.
Aprecierea gravitatii bronsiolitei acute la copil se stabileste in functie de frecventa respiratiei, schimburi gazoase (saturatia oxigenului) si gradul de deshidratare. In cazurile severe este indicata internarea copilului si este recomandat sa nu refuzati internarea atunci cand un medic specialist recomanda acest lucru.
Pentru a stabili diagnosticul de certitudine, trebuie excluse alte afectiuni precum epiglotita (infectia epiglotei), laringita acuta, abces retrofaringian, astmul bronsic, fibroza chistica, insuficienta cardiaca, corp strain intrabronsic, intoxicatii cu organofosforate, bronhopneumonia, sindrom de aspiratie – lapte, alimente, continut gastric.
Tratamentul consta in:
1. Asigurarea nevoilor de lichide, electroliti si calorii –hidratare corespunzatoare ( cantitati mici de lichide administrare la intervale scurte). Puteti sa administrati lapte, ceai, supe, sucuri de fructe, apa, compot. In formele severe este indicata rehidratarea prin perfuzii (PEV) pentru inlocuirea lichidelor pierdute in exces prin accelerarea ritmului respirator (tahipnee) si febra.
2. Oxigenoterapie – formele moderate si severa de bronsiolita necesita administrare de oxigen purificat, umidifiat si incalzit pentru a mentine SaO2 peste 92%
3. Dezobstructie nazofaringiana – in special inainte de mese si de somn pentru a ameliora respiratia si a usura alimentatia, respectiv somnul. Eliberarea cailor aeriene superioare se face prin lavaj cu ser fiziologic sau apa de mare sterilizata caldut urmat de aspiratie nazo-faringiana. Se poate admnistara medicatie fluidifianta ( sub forma de sirop sau mult mai eficient sub forma de aerosoli) pentru tusea productiva. (ATENTIE! La sugari tusea nu se inhiba si nu se administreaza antitusive!! Secretiile trebuie eliminate deoarece prin stagnarea lor in caile respiratorii se poate produce suprainfectia bacteriana )
4. Tratamentul medicamentos:
– combaterea febrei cu Paracetamol si Ibuprofen in dozele recomandate de medic
– In infectiile virale nu este necesara administrarea antibioticelor, acestea nu scad durata infectiei si nici nu previn suprainfectia bacteriana. Insa de cele mai multe ori in bronsiolita se produce suprainfectarea si atunci sunt recomandate antibiotice precum: Ampicilina i.m. sau i.v. + Gentamicina, Claritromicina (klacid), Cefuroxim, Cefotaxim i.v, Augmentin.
– medicatie bronhodilatatoare – aerosoli cu Ventolin, Flixotide
– corticoterpie i.v
Sursa foto: www.madeformums.com