acid gastric cauze si tratament

Boala de reflux gastroesofagian reprezinta totalitatea simptomelor determinte de refluxul (intoarcerea) continutului gastric in esofag, insotit sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene.
Este considerata a fi o afecțiune digestivă cronică atunci cand acidul (si uneori si bila) de la nivelulul stomacului ajunge în esofag producand iritatia mucoasei esofagiane.

Cele mai frecvente simptome pe care le acuza pacientul sunt: senzatia de arsuri, eructatii (râgâieli), regurgitatii,sughit, durere în piept. Aparitia acestor simptome mai des (cel puțin de două ori pe săptămână) influentand viața de zi cu zi, reprezinta boala de reflux gastroesofagian.

In aparitia acestei afectiuni sunt implicati urmatorii factori legati de functia sistemului digestiv: scaderea presiunii la nivelul jonctiunii esofagului cu stomacul, insuficienta mecanismelor de curatire a esofagului, scaderea secretiei de saliva sau intarzierea golirii stomacului. Cu fiecare inghititura, sfincterul esofagian inferior (un muschi circular situat la capatul esofagului inspre stomac) se relaxează pentru a permite alimentelor sa ajunga în stomac, apoi se închide din nou. Dacă acest mușchi se relaxează anormal (în afara perioadelor de înghițire) sau este slăbit, acidul si conținutul din stomac pot refula în esofag, cauzând simptomele bolii de reflux. Factorii anatomici care pot determina reflux sunt de obicei reprezentati de prezenta unei hernii hiatale sau datorita cresterii presiunii abdominale (balonare). Uneori o scaderea a capacitatii de aparare prin scaderea stratului de mucus sau tulburari de vascularizatie a mucoasei esofagiene contribuie la aparitia acestei afectiuni.
Alti factori care favorizeaza aparitia refluxului sunt: obezitatea, fumatul, astmul, diabetul zaharat, boli de țesut conjunctiv, precum sclerodermia, sarcina, sindromul Zollinger Ellison.

MANIFESTARILE CLINICE :
1.Manifestari digestive:
– regurgitatie (întoarcerea) mancarii sau reflux de lichid acru (reflux acid)
– arsura restrosternala (pirozisul) postprandial, mai accentuat la ingestia de alcool si alimente fierbinti si favorizat de clinostatism ( pozitia culcata)
– regurgitatiile acide sunt favorizate de consumul anumitor alimente
– odinofagie (dureri la deglutitie) – indica o esofagita de reflux severa
– disfagia – marcand aparitia unor complicatii severe (stenoza cicatriciala sau neoplasm)
– dureri retrosternale
– senzatie de nod în gat
2. Manifestari respiratorii:
– survine de obicei dupa aspirarea de material refulat in faringe si caile aerine
– senzatia de arsura in gat
– dispnee expiratorie (lipsa de aer) – se presupune ca aproximativ 70% dintre astmatici ar avea reflux gastro-esofagian asimptomatic.
– tuse nocturna – confundata cu tusea din insuficienta cardiaca stanga
– disfonie – voce ragusita matinal datorita inflamatiei corzilor vocale iritate de refluxul acid.
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI – se face cu ajutorul endoscopiei digestive superioare (EDS), aceasta constituie explorarea cu valoarea cea mai practica in boala de reflux gastro-esofagian.

EDS este o metodă de vizualizare directă a interiorului a sistemului digestiv superior ( esofag, stomac, duoden) cu ajutorul unui tub flexibil care este prevăzut cu o camera video și cu o sursă de lumină, permițând medicului examinarea mucoasei esofagiene precum și recoltarea unei probe de țesut (biopsie).
Pe baza endoscopiei digestive si in functie de gradul de severitate a leziunilor determinate de reflux, boala poate fi clasificata in mai multe stadii ( cel mai frecvente se foloseste clasificarea endoscopica Savary Miller).
Tranzitul baritat (radiografie cu bariu) eso-gastric presupune inghitirea unui lichid cu gust ca de cretă (bariu) care evidentiaza mucoasa tractului digestiv cu ajutorul unei radiografii și eventuale anomalii ale acesteia (îngroșări, ulcere). Poate aduce infomații cu privire la modul în care bariul trece prin diferitele segmente digestive. Poate diagnostica afecțiuni precum hernia hiatală.
Clasificarea endoscopica SAVARY MILLER
Stadiul I – eroziune liniara, solitara, situata pe un singur pliu al mucoasei
Stadiul II – eroziuni multiple, pe mai multe pliuri, cu exsudate si tendinta de confluare ( dar fara a ocupa intreaga circumferinta a esofagului)
Stadiul III – eroziuni si/sau ulceratii acoperite de exsudat cu extindere circumferentiala
Stadiul IV – ulceratii adanci cu caracter stenozant
Clasificarea endoscopica LOS ANGELES:
Grad A – una sau mai multe pierderi de substanta sub 5 mm
Grad B – prezenta a cel putin o pierdere de substanta intinsa pe mai mult de 5 mm, dar fara tendinta de confluenta
Grad C – prezenta a cel putin o pierdere de substanta confluenta, dar necircumferentiala
Grad D – pierdere de substanta circumferentiala

Exista insa si forme clinice particulare care necesita mai multe investigatii:
– radioscopia – este recomandata in cazurile avansate de boala, complicate cu stenoza.
– Ph-metria esofagiana – inregistrarea timp de 24h cu ajutorul unui electrod plasat la 5 cm deasupra jonctiunii gastro-esofagiene a orarului si severitatii episoadelor de reflux.
– scintigrafia.
– manometrie esofagiana – evidentiaza presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior.
1. Boala de reflux cu dureri toracice: la unii bolnavi, boala de reflux este insotita de dureri toracice, accentuate de eforturile fizice, de frig, si de emotii, care se aseamana foarte mult cu durerile din angina pectorala, insa investigatiile precum ECG de repaus, de efort si angiografia sunt normale.
2. Boala de reflux din sclerodermie: este determinta de afectarea musculaturii netede a esofagului in procesul patologic ceea ce determina scaderea presiunii jonctiunii esogastrice si a miscarilor peristaltice cu favorizarea refluxului gastro-esofagian.
3. Boala de reflux din sarcina : este foarte frecvent intalnita, apare la peste 60% dintre gravide datorita cresterii presiunii intraabdominale mai ales din ultimele luni de sarcina. Simptomele si tulburarile se remit dupa disparitia sarcinii.

COMPLICATII:
In timp, inflamatia cronica de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicații precum:
– stenoza esofagiana benigna ( ingustarea esofagului) – survine in 12% din cazurile cu anamneza sugestiva pentru reflux gastroesofagian vechi
– hemoragia digestiva superioara – survine mai frecvent in esofagita de reflux si in sindromul Barrett, determina pierderi cronice de sange cauzatoare de anemie feripriva.
– perforatia – este o complicatie rara.
– esofagul Barrett – inlocuierea epiteliului scuamos prin metaplazie cu epiteliu cilindric in procesul de regenerarea celulara post-agresiune prin reflux gastro-esofagian = este considerata o STARE PRECANCEROASA
– cancerul esofagian – esofagita de reflux si metaplazia Barrett constituie factori de risc pentru malignizare.

TRATAMENT:

1. Igieno-dietetic: care presupune evitarea alimentelor:
– care stimuleaza secretia gastrica – supa de carne, alimentele acide, citrice, ananas, cafea, cola, condimentele
– cresc volumul si presiunea intra-gastrica – grasimile si prajelile
– intarzie evacuarea gastrica – grasimi si prajeli
– alcoolul, fumatul – scade presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior si cresc secretia gastrica
– ciocolata – efect miorelaxat la nivelul sfincterului esofagian inferior
– evitarea alimentelor fierbinti sau foarte reci
– evitarea culcatului dupa masa, evitarea alimentatiei inainte de culcare, evitarea poziției orizontale imediat după masă. Cina trebuie luata cu cel puțin 3 ore înainte de a merge la culcare.
– modificarea poziției de dormit. Somnul trebuie sa fie cu capul mai ridicat decât trunchiul, capul inclinat la 15 grade fata de orizontala (capul ridicat pe mai multe perne)
– reducerea presiunii intra-abdominale (evitarea constipatiei si a balonarii)
– evitarea hainelor prea strâmte, acestea pot cauza presiune la nivelul abdomenului și slăbi sfincterul esofagian inferior; renuntare la corset, brauri, curele stranse
– regim hipocaloric de slabire pentru pacientii supraponderali. Greutatea în exces determină creștertea presiunii în abdomen, împingând stomacul în torace și cauzând refularea acidului în esofag.
– combaterea tusei
– evitarea unor medicamente – anticolinergice, nitriti, miofilina, cofeina, diazepam, dopamina, blocantele canalelor de Ca

2. Medicamentos :
A. Antacide – maalox, dicarbocalm – neutralizeaza aciditatea gastrica – se administreaza in 5-6 prize zilnice la 1h post-prandial (dupa masa), durata de actiune 60 min.
B. Prokinetice – accelereaza golirea gastrica, cresc presiunea sfincterului si cresc curatarea esofagului. Metoclopramid (Reglan), Domperidone (Motilium), Cisaprid – (Coordinax, Prepulsid)
C. Antagonisti ai receptorilor histaminergici H2 – timp de 6-8 saptamani – Cimetidina, Ranitidina, Famotidina – durata de actiune este mai lunga si cu o rata mai mare de vindecare.
D. Blocante ale pompei de protoni – timp de 6-8 saptamani – Omeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Esomeprazol, Rabeprazol
E. Medicamente de protectie a mucoasei – sucralfat (Venter) 1tb=1000mgx4/zi mestecat inainte de fiecare pranz

Sursa foto: www.dallasreflux.com

Dr. Diana Enachescu