Cum tratam astmul bronsic

Astmul bronsic este o boala cronica (cu evolutie de lunga durata) inflamatorie a cailor respiratorii asociata cu o hiperreactivitate bronsica, pe fondul careia pot sa apara crize periodice de dispnee paroxistica expiratorie, cu o obstructie difuza a fluxului aerian.
Substratul producerii bolii este inflamatia cronica a cailor aeriene asociata cu hiperreactivitatea bronsica (raspuns exagerat al bronhiilor la diferiti alergeni din mediul exterior).
Astmul bronsic se manifesta prin episoade recurente de tuse, wheezing ( respiratie suieratoare), dispnee ( respiratie cu dificultate), senzatie de constrictie toracica ( presiune la nivelul toracelui) cu debut in cursul noptii sau dimineata devreme.
Toate aceste manifestari sunt asociate cu obstructia cailor aeriene pulmonare ( reducerea diametrului bronhiilor), reversibila spontan sau dupa tratament.
Gradul obstructiei bronhiilor se poate stabili prin masurarea PEF ( peak expiratory flow), cu ajutorul unui aparat care se numeste peakflowmetru. PEF se determina de cateva ori pe zi, dimineata la sculare, seara si inainte si dupa administrarea de bronhodilatatoare. La indivizii normali variabilitatea PEF este mai mica de < 10%. O variabilitate mai mare a PEF inainte si dupa administrarea medicamentelor indica un prognostic mai grav.
Criza astmatica:
Debut brusc atunci cand pacientul vine in contact cu un factor declansator ( fum de tigara, mucegai, polen, praf, puf, animale cu blana)
Dureaza in general o ora, fiind mai intensa in primele 10-15 minute
Pacientul prezinta unul sau mai multe simptome: dificultate in respiratie, wheezing, tuse, senzatie de presiune la nivelul toracelui
Cedeaza spontan sau dupa ce pacientul utilizeaza medicatie anti-asmatica de criza ( Ventolin)
Intre crize starea de sanatate a pacientului si functie respiratorie este normala.
CLASIFICAREA CRIZELOR DE ASTM BRONSIC:

1. Usoara
– pacientul prezinta dispnee usoara, poate vorbi fraze, este capabil sa se aplece
– nu foloseste muschii respiratori auxiliari (intercostali) pentru a putea respira
– wheezing moderat
– puls sub 100/min
– puls paradoxal sub 10
– PEF >80%

2. Moderata
– dispnee moderata, poate vorbi propozitii, prefera pozitia sezanda,
– foloseste muschii respiratori auxiliari,
– raluri in expir,
– puls intre 100-120/min,
– pulsul paradoxal intre 10-25,
– PEF 50-80%

3. Severa
– dispnee severa, poate vorbi cuvinte, incapabil sa se aplece,
– foloseste muschii respiratori auxiliari,
– raluri atat in expir, cat si in inspir,
– pulsul peste 120/minut,
– pulsul paradoxal peste 25,
– PEF sub 50%
FORME CLINICO-EVOLUTIVE DE ASTM BRONSIC:

1.Astm bronsic intermitent usor
– crize de scurta durata < 2/saptamana,
-crize in timpul noptii < 2/luna,
– asimptomatic intre crize, functie pulmonara normala
– PEF > 80%,
– variabilitate PEF < 20%

2. Astm bronsic persistent usor
– crize > 2/sapt; < 1/zi
– crize nocturne > 2/luna
– boala poate afecta activitatea si somnul pacientului
– PEF > 80
– variabilitate PEF 20 – 30%

3. Persistent moderat
– crize zilnice
– crize nocturne > 1/ sapt
– boala afecteaza activitatea si somnul
-necesita utilizarea zilnica a beta 2 stimulantelor
– PEF 60 – 80%
– variabilitate PEF > 30%

4. Persistent sever
– crize frecvente
– crize nocturne frecvente
– bronhospasm permanent
– activitate fizica limitata
– PEF < 60%, – variabilitate PEF > 30%
FORME CLINICE PARTICULARE:

1. Astmul bronsic atopic – este o forma de astm alergic care apare la varste tinere, pe fondul unor antecedente familiale de boli alergice, de rinite, eczeme si urticarie. El este declansat de contactul cu alergenul sensibilizant. Testele cutanate sunt pozitive si IgE (IMUNOGLOBULINELE E) sunt crescute.

2. Astm bronsic neatopic – debuteaza de obicei la adult, fara antecedente familiale sau personale patologice de boli alergice. Este declansat de obicei de infectii intercurente, cu tuse si expectoratie mucopurulenta. Testele cutanate si IgE sunt normale.

3. Astmul de efort – survine mai ales la copii si la tineri, la cateva minute dupa incetarea efortului fizic, crizele pot fi prevenite cu betamimetice (betaagonisti) sau cu antileucotriene, administrate inaintea efortului.

4. Astmul indus de aspirina – survine mai rar la copii si mai des la adultii neatopici ( fara alergii). Crizele apar la 1-2 ore dupa ingestia aspirinei.
5. Astmul profesional – este determinat de factori alergici sau iritanti de natura profesionala, asa cum se intampla in industria moraritului, in industria textila si in industria chimica, crizele fiind declansate uneori la locul de munca.

INVESTIGATII PARACLINICE :

– explorarea functiei respiratorii ( Spirometrie) – se determina – VEMS , indicele Tiffneau, VR ( volumul rezidual) si capacitatea pulmonara totala
– dozarile gazelor sanguine – PaO2, PaCO2, Ph-ul sanguin
– examenul radiologic poate fi normal sau poate arata semne de hiperinflatie pulmonara ( cantitate crescuta de aer in plaman), cu hipertransparenta campurilor pulmonare, de asemenea el poate pune in evidenta eventualele complicatii ale astmului, asa cum ar fi pneumotoraxul.
– examenul sputei poate pune in evidenta prezenta Eozonifile, spiralele Curschmann si cristalele Charcot-Layden, iar in cazul unor infectiii prezenta leucocitelor;
– Hemoleucograma – poate evidentia eozinofilie;
– Testele serologice – pot confirma prezenta unor IgE specifice;
– Testele cutanate – pot confirma sensibilitatea bolnavului la diferiti alergeni.

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI:
Scopul tratamentului in astmul bronsic il reprezinta obtinerea si mentinerea controlului bolii cu medicatia minima necesara.
1. Combaterea crizelor
2. Prevenirea crizelor
3. Pastrarea functiei respiratorii in limite normale
4. Pastrarea capacitatii de efort
4. Evitarea efectelor secundare ale medicamentelor
5. Prevenirea obstructiei ireversibile
6. Prevenirea complicatiilor
7. Imbunatatirea calitatii vietii.

Tratamentul astmului se realizeaza cu doua tipuri de medicamente:
De salvare ( in criza) care intra repede in actiune si opresc criza
De control al bolii, care protejeaza caile respiratorii si previn crizele. Se administreaza zilnic, perioade lungi de timp.
In plus, profilaxia expunerii la aeroalergene este foarte importanta.

I. TRATAMENTUL CRIZELOR:
1. Beta-2 agonisti 1-2 pufuri: Salbutamol ( Ventolin), Terbutalina, Fenoterol
2. Corticoizi sistemici i.v.: Hemisucinat de Hidrocortizon, Prednisolon, Metilprednisolon
3. Metilxantine – Aminofilina (Miofilin)
4. Anticolinergice: Ipratropium (Atrovent) 1-2 pufuri

II. TRATAMENTUL DE FOND AL ASTMULUI BRONSIC:

1. Masuri de prevenire a contactului alergenic
– reducerea expunerii la acarieni
– renuntarea la covoarele persane
– indepartarea obiectelor care acumuleaza praf : carti, jucarii de plus
– inlocuirea pernelor cu puf, saltelelor cu lana cu perne din burete hipoalergenic
– lenjerie de pat si perdele spalate saptamanal la 55°-60° de grade C
– ultilizarea huselor impermeabile la acarieni pentru saltele, perne, pilota
– scaderea umiditatii din camere sub 60% ( ideal 30-50%)
– folosirea aspiratoarelor cu filtre HEPA si saci de praf cu filtru dublu
– indepartarea sau curatarea obiectelor acoperite de mucegai
– evitarea expunerii la alergene animale
– evitarea plimbarii in gradini inflorite, paduri
– evitarea aerului poluat din marile orase si fumatul in casa
– evitarea unor medicamente
– Aspirina, AINS – agraveaza bronhospasmul,
– Propanolol,
– mucolitice ( Acc, Ambroxol, Bromhexin, Carbocisteina) cresc exsudatul bronsic
– antitusive ( Codeina, Dextrometorphan) – agraveaza obstructia bronsica
– sedative/anxiolitice – efect deprimat al centrilor respiratori
– vaccinare antigripala anuala

2. Tratamentul de fond al astmului bronsic

CORTICOSTEROIZII

A. corticosteroizi inhalatori
* dipropionat de beclometazona=BECOTIDE – 1 puf= 50,250ug
* propionat de fluticasona = FLIXOTIDE – 1 puf= 50, 125ug
* Beclometazona – 1 puf= 42, 84ug

B. corticoizi sistemici
* Prednisolon
* Metilprednisolon
* Hemisuccinat de cortizon
* Dexametazona

BRONHODILATATOARELE

A. Beta-2 agonisti

– Durată medie de actiune şi efect rapid: Salbutamol, Terbutalina, Fenoterol, Clenbuterol, Pirbuterol, Procaterol;
– Durată lungă de aciune şi efect tardiv: Salmeterol, Formoterol;
– Durată superlungă de actiune: Bambuterol

* salmeterol = SEREVENT; debut la 10-20 minute – 1 puf – 25ug
* formoterol= BUDESONID ; debut rapid in 3 minute, varf la 30-60 minute
-* fenoterol = BEROTEC – 1 puf – 100ug, 200ug,
* terbutalina=BRICANYL – sol nebulizare 1mg=1ml ; 1 puf – 0,2 mg
* metaproterenol=ALUPENT – 1 puf=0,65mg
* salbutamol= VENTOLIN; debut la 1 minut, varf la 45 minute, durata de actiune 4-6h
– 1 puf = 100ug

B. Metilxantine

* aminofilina tb -100 mg, fiole 10 ml 2,4%
* miofilin tb – 100mg
* teofilina

C. Anticolinergice
– bromura de ipratropium =ATROVENT – 1 puf= 18ug, sol nebulizare 0,25mg/ml

D. Antileucotriene
* Montelukast =SINGULAIR – 1 tb de 4,5,10mg/zi
* Zafirlukast=ACCOLATE 1 tb 5mg, de 20mg/zi
* Zileuton

E. Terapia combinata

* SERETIDE ( salmeterol+propionat de fluticazona)
* SYMBICORT ( budesonid +formoterol)

Bolnavii de astm bronsic trebuie sa aiba intotdeauna la ei medicamente de salvare, sa cunoasca semnele unei crize si sa invete sa actioneze rapid.

Sursa foto: www.symptomsacademy.com

Dr. Diana Enachescu