Substanta activa: natrii phenylbutyrate

Indicatii:

Ammonaps este indicat ca adjuvant in tratamentul cronic al tulburarilor de ciclu ureic, incluzand deficienta de carbamil-fosfat-sintetaza, ornitin-transcarbamilaza sau argininosuccinat-sintetaza.
Este indicat in toate formele cu debut neonatal (deficit enzimatic complet manifestat in primele 28 de zile de viata). De asemenea este indicat la pacientii cu debut tardiv al bolii (deficit enzimatic partial manifestat dupa prima luna de viata) care prezinta antecedente de encefalopatie hiperamoniemica.

Contraindicatii:

1. Sarcina.
2. Alăptarea.
3. Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Administrare:

Tratamentul cu Ammonaps trebuie supravegheat de un medic cu experienta in tratamentul tulburarilor ciclului ureei.
Utilizarea de Ammonaps sub forma de comprimate este indicata la adultii si la copiii capabili sa inghit. comprimate. Ammonaps este de asemenea disponibil sub forma de granule, pentru sugarii, copiii care nu sunt capabili sa inghita comprimate si pentru pacientii cu disfagie.
Doza zilnica trebuie ajustata pentru fiecare pacient, in functie de toleranta pacientului la proteine si de aportul zilnic de proteine necesare cresterii si dezvoltarii.
Doza totala zilnica de fenilbutirat de sodiu utilizata in practica clinica este de:
. 450 – 600 mg/kg/zi la copii cu greutate sub 20 kg.
. 9,9 – 13,0 g/m2/zi la copii cu greutate peste 20 kg, adolescenti si adulti.
Siguranta si eficacitatea dozelor mai mari de 20 g/zi (40 comprimate) nu a fost stabilita.
Monitorizare terapeutica: concentratiile plasmatice de amoniac, arginina, aminoacizi esentiali (in special aminoacizi cu lant ramificat), carnitina si proteine serice trebuie mentinute in limite normale. Glutamina plasmatica trebuie mentinuta la niveluri mai mici de 1000 μmol/l.
Abordarea terapeutica nutritionala: tratamentul cu Ammonaps trebuie asociat cu o dieta cu continut redus de proteine si in unele cazuri, cu suplimente de aminoacizi esentiali si de carnitina.
La pacientii diagnosticati cu deficit neonatal de carbamil-fosfataza sau ornitin-transcarbamilaza este necesara suplimentarea cu citrulina sau arginina in doze de 0,17 g/kg/zi sau 3,8 g/m2/zi.
Suplimentarea cu arginina in doze de 0,4 – 0,7 g/kg/zi sau 8,8 – 15,4 g/m2/zi este necesara la pacientii diagnosticati cu deficit de argininosuccinat-sintetaza.
Dac. este indicata suplimentarea calorica, se recomanda utilizarea unui produs fara proteine.
Doza totala zilnica trebuie divizata in cantitati egale si administrata la fiecare masa principala (de exemplu de trei ori pe zi). Comprimatele de Ammonaps trebuie administrate cu cantitati mari de apa.

Compozitie:

Fiecare comprimat contine fenilbutirat de sodiu 500 mg.

Fiecare comprimat Ammonaps contine sodiu 62 mg.

Precautii:

Deoarece metabolismul şi excreţia fenilbutiratului de sodiu se desfăşoară la nivelul ficatului şi rinichilor, Ammonaps trebuie utilizat cu grijă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală.

Potasiul seric trebuie monitorizat în timpul terapiei deoarece excreţia renală a fenilacetil-glutaminei poate provoca pierderi urinare de potasiu.

Encefalopatia hiperamoniemică poate apare la unii pacienţi, chiar şi în timpul terapiei.

Ammonaps nu este recomandat pentru tratamentul hiperamoniemiei acute, care reprezintă o urgenţă medicală.

Atentionari:

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reactii adverse:

În studii clinice cu Ammonaps, 56% dintre pacienţi au avut cel puţin un eveniment advers şi 78% din aceste evenimente adverse nu s-au considerat a fi corelate cu Ammonaps.

S-au observat reacţii adverse în principal la nivelul aparatului reproductiv şi gastrointestinal.

Reacţiile adverse sunt prezentate mai jos, clasificate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţa este definită ca foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi
Tulburări hematologice şi limfatice
Frecvente: anemie, trombocitopenie, leucopenie, leucocitoză, trombocitemie
Mai puţin frecvente: anemie aplastică, echimoză

Tulburări metabolice şi de nutriţie
Frecvente: acidoză metabolică, alcaloză, inapetenţă

Tulburări psihice
Frecvente: depresie, irascibilitate

Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: sincopă, cefalee

Tulburări cardiace
Frecvente: edem
Mai puţin frecvente: aritmie

Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: dureri abdominale, vărsături, greaţă, constipaţie, disgeuzie
Mai puţin frecvente: pancreatită, ulcer gastric, hemoragie rectală, gastrită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: erupţii cutanate, mirosul anormal al pielii

Tulburări renale şi ale căilor urinare
Frecvente: acidoza tubulară renală

Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Foarte frecvente: amenoree, menstruaţie neregulată

Investigaţii diagnostice
Frecvente: scăderi ale valorilor serice ale potasiului, albuminei, proteinelor totale şi fosfatului. Creşteri ale valorilor serice ale fosfatazei alcaline, transaminazelor, bilirubinei, acidului uric, clorului, fosfatului şi sodiului,. Creştere ponderală.

S-a raportat un caz probabil de reacţie toxică la Ammonaps (450 mg/kg/zi) la o pacientă anorexică de 18 ani care a dezvoltat o encefalopatie metabolică asociată cu acidoză lactică, hipopotasemie gravă, pancitopenie, neuropatie periferică şi pancreatită. Bolnava şi-a revenit după reducerea dozei, cu excepţia episoadelor de pancreatită care în final au impus întreruperea tratamentului.

Supradozaj:

A existat un singur caz de supradozaj la un copil de 5 luni, după administrarea accidentală a unei doze unice de 10 g (1370 mg/kg). Pacientul a prezentat diaree, iritabilitate şi acidoză metabolică cu hipopotasemie. Pacientulşi-a revenit la 48 de ore după administrarea tratamentului simptomatic.

Aceste simptome corespund unei acumulări de fenilacetat, care a provocat neurotoxicitate limitată de doză când a fost administrat pe cale intravenoasă, la doze de până la 400 mg/kg/zi. Manifestările predominante ale neurotoxicităţii au fost somnolenţă, fatigabilitate şi ameţeli. Manifestări mai puţin frecvente au fost: confuzie, cefalee, disgeuzie, hipoacuzie, dezorientare, tulburări de memorie şi exacerbarea unei neuropatii preexistente.

În caz de supradozaj, opriţi tratamentul şi instituiţi măsuri de susţinere a funcţiilor vitale. Hemodializa sau dializa peritoneală pot fi utile.

Interactiuni cu alte medicamente:

Administrarea concomitentă a probenicidului poate afecta excreţia renală a produsului de conjugare al fenilbutiratului de sodiu.

Au fost publicate lucrări potrivit cărora hiperamoniemia este indusă de haloperidol şi valproat. Corticosteroizii pot induce catabolismul proteinelor din organism, crescând astfel concentraţiile amoniacului plasmatic. Se recomandă controlul mai frecvent al concentraţiilor plasmatice ale amoniacului în cazul utilizării unor astfel de medicamente.

Sarcina si alaptarea:

Sarcina
Nu s-a stabilit siguranţa acestui medicament în cazul sarcinii. Evaluarea studiilor experimentale la animale a eviden